Eminescu si literatura populara

Cuprins licenta Cum descarc?

Argument ...3
Capitolul I. Mihai Eminescu .5
I. 1. Viata si preocuparile folclorice ..5
I. 2. In spiritul secolului ..8
I. 3. Conceptia despre literatura populara .11
Capitolul II. Literatura populara culeasa de Eminescu 15
II. 1. Poezia populara ...15
2.1.1. Lirica populara ...15
2.1.2. Irmoase -  cantece de lume 21
2.1.3.Poezia colindelor 26
2.1.4. Poezia de ceremonial .28
II. 2. Balada .29
II. 3. Basmul 36
II. 4. Literatura sententioasa si enigmatica ..40
Capitolul III. Eminescu si literatura populara .42
III. 1. Poet si folclorist .42
III. 2. Opere originale de inspiratie folclorica .45
3.2.1. Basme prelucrate 46
3.2.2. Teme autohtone in versuri populare ...52
3.2.3. Imitatii, improvizatii si ,,instantanee" folclorice 56
Capitolul IV. Folclorul si educatia ..58
IV. 1. Rolul educatiei prin folclor lumea secolului XXI .58
IV. 2. Potentialul educativ al folclorului si modalitati de valorificare a lui 60
Anexe ...69
Concluzii ..78
Bibliografie ..79


Extras din licenta Cum descarc?

ARGUMENT 
Ce s-ar mai putea spune sau scrie despre Mihai Eminescu? De la prima mentionare critica a lui s-au scurs 137 de ani. De atunci si pana astazi, viata si opera lui au fost intoarse pe toate partile. S-a spus tot ce se putea spune... Astazi nu ne ramane decat sa continuam sa-i studiem opera in speranta ca vom gasi noi si noi semnificatii.
Lucrarea de fata are ca principal obiectiv evidentierea legaturii omului, cetateanului, ziaristului si poetului Eminescu cu tezaurul cultural popular. Consideram ca exemplul celui ce a primit statutul de ,,poet national" este cel mai sugestiv pentru relevarea importantei pe care o are folclorul in formarea omului, a cetateanului, in general, si a omului de cultura, in special. Prin evocarea inceputurilor formarii statului national si a consolidarii culturii romanesti dorim sa aratam rolului culturii populare in cultura unei natiuni.
Abordarea este departe de a fi una stiintifica, fiind mai degraba punctul de vedere al unui viitor dascal al scolii romanesti a secolului XXI, care considera folclorul un factor cu o contributie majora in formarea si educarea noilor generatii.
In capitolul I vom urmari mai intai viata lui Mihai Eminescu, relevand legatura permanenta a lui cu folclorul si influenta pe care a avut-o cunoasterea culturii populare in formarea lui ca om si, mai apoi, ca om de cultura: poet, prozator, ziarist, pedagog al societatii in care a trait.
Tot aici vom sublinia faptul ca in secolul al XIX-lea, al formarii statului roman modern, al inchegarii culturii romanesti, folclorul a avut o deosebita importanta, iar Eminescu nu a fost singurul, nici macar primul care s-a indreptat spre cultura populara. Cunoscand tot ce a produs graiul romanesc pana la el (creatia populara si cea culta), mai apoi cultura universala, prin reprezentanti de prim rang, si-a putut crea o conceptie asupra rolului folclorului in cultura nationala, in general, si a literaturii populare in literatura culta a unei natiuni, in special. Asumandu-si rolul de indrumator al culturii romanesti, el si-a expus adesea aceste conceptii in articolele sale, argumentandu-si parerile si oferind exemple concludente, cu scopul de a-i stimula pe contemporanii sai sa fie romani si sa simta, sa traiasca si sa se manifeste artistic ca atare.
In capitolul al II-lea vom urmari sa aratam ca Eminescu nu a fost preocupat de folclor doar la nivel teoretic, ci ca s-a ocupat si practic de salvarea tezaurului folcloric de ,,noianul timpului si al uitarii", prin culegerea textelor populare si studierea lor. Prezentarea acestor texte populare culese de Eminescu se va face urmarind genurile si speciile literare cuprinse in culegerea populara a poetului, iar analiza lor va fi facuta dupa criteriul tematicii, evidentiind optica autorului anonim, popular asupra diferitelor aspecte ale lumii si ale vietii, pentru ca in urmatorul capitol sa subliniem similitudini cu punctul de vedere al poetului asupra acelorasi aspecte.
Asadar, in cel de-al III-lea capitol vom stabili rezultatele intalnirii poetului cu literatura populara, evidentiind avantajele reciproce: pentru poet -  imbogatirea mijloacelor artistice, descoperirea unei inepuizabile surse de inspiratie, iar pentru literatura populara -  ,,avantajul" consta perpetuarea si intrarea in randul valorilor universale a unor teme si motive populare prelucrate de catre poet. Vom sublinia importanta cunoasterii si aprofundarii creatiei populare si, ulterior, a asimilarii de catre poet a unor mijloace din arta populara, dar si a unei filosofii de viata, a unei mentalitati traditionale cuprinsa in folclor, fapt ce a condus la desavarsirea lui artistica, contribuind la cladirea unei opere profund originale, dar reprezentativa pentru spiritualitatea romaneasca si de o valoare universala.
Subliniind importanta, contributia folclorului la ridicarea celui mai inalt pisc din cultura romaneasca, vom urmari sa argumentam prin cel mai elocvent exemplu importanta specificului national in crearea unor valori universale. Ideea ne-a fost sugerata de statutul culturii romanesti din secolul al XXI-lea, aflata intr-o perioada de stagnare, de criza, pentru depasirea careia este nevoie de redescoperirea radacinilor din care noile valori, creatii (din orice domeniu) sa-si traga seva.
In capitolul al IV-lea vom prezenta, dintr-un punct de vedere propriu, situatia culturii romanesti in prezent si, avand in minte modelul particular al lui Eminescu si al culturii romanesti, care s-a cladit pe fundamentul culturii populare, vom sugera reconsiderarea prioritatilor scolii romanesti a secolului al XXI-lea. In contextul socio-cultural al lumii contemporane, scoala romaneasca e responsabila cu repopularizarea culturii traditionale in randul tinerilor, o conditie necesara a formarii constiintei, identitatii nationale si a evolutiei culturii romanesti.
Lipsa de experienta in ceea ce priveste actul didactic practic ne determina sa ne concentram mai ales pe partea teoretica; vom evidentia potentialul educational al folclorului, sugerand timid si cateva modalitati practice de valorificare a lui, incercand sa intuim rezultatele pe termen lung obtinute prin tratarea cu consecven-ta a folclorului in scoala.
Metodele si procedeele sugerate tin cont de noile tendinte de modernizare a sistemului de invatamant romanesc. Exista cateva tendinte ale modernizarii metodologiei didactice, iar ele se refera la activizarea elevilor, la caracterul formativ si la cel euristic, la centrarea pe elev si pe relatia directa a acestuia cu obiectele. Astfel, elevii sunt stimulati sa participe efectiv la dobandirea de cunostinte, priceperi si deprinderi. Aici intervine rolul metodelor de a dezvolta capacitatea elevului nu doar de a reproduce cunostintele, ci si de a opera cu ele in situatii variate. Se urmareste si accentuarea caracterului formativ, prin dezvoltarea atitudinilor, comportamentelor, judecatilor de valoare; cu alte cuvinte cultivarea unui potential individual capabil sa raspunda cu succes la stimuli si provocari, interne sau externe. Nu doar metodologia didactica trebuie modernizata, ci si mijloacele si materialele didactice; astfel cultura populara, ce tinde sa fie inlocuita de cultura de consum, va deveni atractiva pentru generatia tanara. Modernul va veni in sprijinul perpetuarii traditionalului.
Lucrarea de fata reprezinta o privire de ansamblu asupra uneia dintre cele mai semnificative parti a culturii romanesti, reprezentata prin opera lui Eminescu si prin cultura populara, cu ochii viitorului dascal responsabil cu formarea unei mici parti din generatia viitorilor cetateni ai Romaniei.


Fisiere in arhiva (1):

  • Eminescu si literatura populara.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

Amzulescu, Al. I., Cantecul nostru batranesc, Ed. Minerva, Bucuresti, 1986; 
Badescu, I., Studii de poetica si stilistica, Ed. pentru Literatura, Bucuresti, 1966;
Barlea, O., Istoria folcloristicii romanesti, Ed. Enciclopedica romana, Bucuresti, 1974; 
Blaga, L., Spatiul mioritic, http://www.scribd.com/doc; 
Boldureanu, I.V., Cultura traditionala orala. Teme, concepte, categorii, Ed. Marineasa, Timisoara, 2006;
Caracostea, D., Barlea, O., Problemele tipologiei folclorice, Ed. Minerva, Bucuresti, 1971;
Caraman, P., Studii de etnologie, Ed. Grai si suflet, Bucuresti, 1998;
Calinescu, G., Estetica basmului, Ed. pentru Literatura, Bucuresti, 1965;
Opera lui Mihai Eminscu, vol. I-II, Ed. Minerva, Bucuresti, 1976;
Viata lui Mihai Eminescu, Ed. Minerva, Bucuresti, 1983;
Cucos, C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iasi, 1996;
Datcu, I., Balade populare romanesti - ed. ingrijita de ..., Ed. Albatros, Bucuresti, 1977;
Dumitrana, M., Abordarea integrala a limbajului -  o alternativa adaptabila, Revista ,,Psihopedagogia Copilului", Ed. Reprograph, Craiova, 2009;
Dumitrescu-Busulenga, Z., Eminescu, Ed. Tineretului, Bucuresti, 1967;
Eminescu, M., Literatura populara, vol. I-II, editie ingrijita de D. Murarasu, Ed. Minerva, Bucuresti, 1979;
Poezii. Proza literara, vol. I-II, Cartea Romaneasca, Buc.,1978;
Scrieri politice si literare, http://www.scribd.com/scrieri-politice;
Fochi, A., Cantecul epic traditional al romanilor, Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1985; 
Georgiu, G., Curs de filosofia culturii, http://www.scribd.com/filosofia-culturii;
Ionescu, N., Globalizare si identitate nationala, Revista de arta si cultura ,,Iosif Vulcan", nr.29, editia online, http://www.revista-iosif-vulcan.com/eseuri; 
Iorga, N., Cugetari, Ed. Albatros, Bucuresti, 1972
Malita, M., Zece mii de culturi, o singura civilizatie, Ed. Nemira, Bucuresti, 1998;
Noica, C-tin., Eminescu sau ganduri despre omul deplin al culturii romanesti, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1975;
Perpessicius, Eminesciana, vol. I-II, Ed. Minerva, Bucuresti, 1989;
Petrescu, C., Teze si antiteze, Ed. Cultura nationala, Bucuresti, 1936;
Pop, M., Folclor romanesc, vol. II, Ed. Grai si suflet, Bucuresti, 1998;
Pop, M., Ruxandoiu, P., Folclor literar romanesc, E.D.P., Bucuresti, 1976;
Rotaru, I., Eminescu si poezia populara, Ed. pentru Literatura, Bucuresti, 1965;
Sadoveanu, M., Viata lui Stefan cel Mare, Opere, vol. XII, Ed. pentru Literatura, Bucuresti, 1963;
Teodorescu, V., Culegere de texte literare, vol. I-II, E.D.P., Bucuresti, 1991;
Tolstoi, L.N., Texte pedagogice, E.D.P., Bucuresti, 1960;
Vrabie, Gh., Balada populara romana, Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti, 1966;
Folclor.Obiect-Principii-Metoda-Categorii, Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti, 1970;
Retorica folclorului. (Poezia), Ed. Minerva, Bucuresti, 1978;
- ** Wikipedia -  Enciclopedie libera, http://www.wikipwdia.ro.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!