Epurarea Apelor Uzate din Industria Farmaceutică

CAPITOLUL 1

Tema de proiectare

Proiectarea unei staţii de epurare a apelor uzate provenite din industria farmaceutică în vederea deversării în receptori naturali.

Se dau următoarele date :

A. Debite de calcul:

Qzi , med = 0,27 m3/s

Qzi , max = 0,30 m3/s

Qorar , min =0,24 m3/s

Qorar , max =0,32 m3/s

B. Compoziţia apelor uzate care sunt introduse în staţia de epurare:

Solide in suspensie: Ci(SS) = 400 mg/l

Substante organice: CBO5 = 2000 mg/l

CCOCr = 3900 mg/l

Fenoli: 60 mg/l

Azot total: Ci(N)=85 mg/l

Temperatura apei uzate: 20°C

pH-ul = 4.5

Constanta de consum a oxigenului din apele uzate : K1=0,1 zi-1.

C. Analizele de laborator ale receptorului natural în care se deversează apele uzate epurate:

Oxigen dizolvat: CO= 6 mg/l

Substante organice: CBO5 = 20 mg /l

CCOCr = 50 mg /l

Solide in suspensie: Ce(SS) = 50 mg /l

Azot total: Ce(N) = 2,5 mg/l

Temperatura medie a apei: 10 °C

Constanta de oxigenare a apei: K2=0,2 zi-1

D. Studiile hidrologice ale receptorului natural indică :

Viteza medie a apei v=1,5 m/s ;

Debitul emisarului : Qe=5m3/s;

Coeficientul de sinuozitate al râului : Ø=1,2;

Constanta vitezei de consum a oxigenului din apele uzate : K1r=0,1 zi-1.

E. Utilaje ce urmeaza a fi proiectate:

Bazin de aerare cu nămol activ

Coalana de adsorbţie

CAPITOLUL 2

Memoriu tehnic

Obiectivul acestei lucrări constă în proiectarea unei staţii de epurare a apelor uzate provenite din industria farmaceutică în vederea deversării în receptori naturali.

Procesul de epurare constă în îndepărtarea din apele uzate a substanţelor toxice, a microorganismelor. Epurarea apelor uzate se realizează în staţii de epurare. Acestea fac parte integrantă din canalizarea unui oraş sau a unei întreprinderi, mărimea lor fiind determinată de gradul de epurare necesar, de debitele şi caracteristicile apelor uzate şi ale emisarului, de folosinţele prezente şi viitoare ale apei.

În capitolul1 se prezintă tema de proiectare cu datele iniţiale necesare realizării proiectului.

În capitolul 3 sunt redate principalele considerente generale ale apelor uzate (poluanţi caracteristici, condiţii de calitate, normative,) şi caracteristicile apelor uzate provenite din industria farmaceutică. Astfel, este analizat procesul tehnologic şi sunt prezentaţi principalii poluanţi ce ajung în apa tehnologică. De asemenea impactul asupra mediului este luat în consideraţie.

Capitolul 4 prezintă tehnologia adoptată pentru epurarea a apelor uzate din industria farmaceutică. Pentru anumite variante tehnologice de epurare a apelor uzate sunt calculate concentraţiile intermediare pentru fiecare treapta de epurare în parte şi în funcţie de gradele de epurare obţinute şi criteriul economic se alege varianta optimă. Pentru varianta optimă aleasă se efectuează schema tehnologică.

În capitolul 5 este efectuată proiectarea tehnologică a bazinului cu nămol activ şi a coloanei de adsorbţie. De asemenea este calculată puterea de acţionare a unei pompe de nămol cât si a electrosuflantei necesare pentru aerare. Este realizat apoi bilanţul de masă si sunt descrise posibilităţile de tratare a nămolurilor.

În capitolul 6 sunt prezentate principalele utilităţi, consumuri specifice, subproduse materiale şi energetice necesare pentru exploatarea staţiei de epurare precum şi deşeurile rezultate din staţie. Următorul subcapitol se referă la controlul, automatizarea şi reglarea procesului tehnologic. Urmează apoi citarea principalelor măsuri de protecţia muncii şi PSI.

Capitolul 7 tratează noţiuni despre amplasament şi plan general al proiectului.

Capitolul 8 prezintă bibliografia studiată pentru efectuarea proiectului.

CAPITOLUL 3

Considerente generale privind epurarea apelor uzate

Apa este substanţa cea mai răspândită de pe suprafaţa Globului, constituind hidrosfera şi totodată este componenta principală a materiei vii. În aceeaşi măsură în care este necesară pentru existenţa şi evoluţia materiei vii, apa este o componentă valoroasă şi pentru activităţile umane. Utilizarea globală a apei însumând cerinţele menajere, industriale şi agricole reprezintă aproximativ 250 m3/an locuitor, cu discrepanţe mari: 100 m3/an locuitor în ţările în curs de dezvoltare şi 1300 – 1500 m3/an locuitor în ţările dezvoltate. (Teodosiu, 2001).

În prezent şi în România, gospodărirea şi asigurarea unor condiţii de calitate bune a apelor şi apelor uzate a devenit o problemă majoră in contextul alinierii României la standardele şi cerinţele impuse pe plan mondial. Decalajul destul de mare dintre cerinţele de apă estimate şi resursele utilizabile de apă a impus studierea unor măsuri suplimentare in vederea reducerii cerinţelor de apă prin intensificarea recirculării interne, prin înlocuirea tehnologiilor cu consum ridicat de apă cu tehnologii cu consum minim (tehnologii uscate), precum şi folosirea intensivă de-a lungul cursurilor acestora a unor ape de suprafaţă la diverse cerinţe de consum

Apa, în circuitul ei în natură, trece prin diferite locuri de întrebuinţare, se încarcă cu diferite materii şi substanţe care o degradează, făcând-o în general neutilizabilă în continuare. Deci, în principiu, poluarea apei reprezintă o alterare a calităţilor fizice, chimice, biologice, bacteriologice şi radioactive ale acesteia peste o limită admisibilă stabilită, produsă în mod direct sau indirect de o activitate umană. Apele poluate devin improprii pentru utilizarea normală ca apă potabilă, industrială, de agrement, pentru agricultură.