Introducere 3 Capitolul 1. Conceptul de etica 6 1.1 Etica-concept filosofic 7 1.2 Morala 10 1.3 Zidul legal/etic - Cutia lui Potter 12 1.3.1 Etica si legile 17 1.3.2 Etica reflectata in coduri 18 1.3.3 Etica reflectata in judecatile individuale 19 1.4 Studiu de caz 20 Capitolul 2. Deontologia mass-media 21 2.1.1 Accentul deontologic 22 2.2 Adevar si obiectivitate in jurnalism 22 2.3 Credibilitatea 29 2.4 Lipsa de obiectivitate, ca brand de tara 41 2.5 Mijloace de obiectivare a discursului jurnalistic in mediul on-line si off-line 46 2.6 Obiectivitate si corectitudine in stirile TV 52 Concluzii 64 Bibliografie 65
Sa incepem cu o intrebare aparent simpla:care sunt obiectivele noastre legate de predarea sau studierea eticii in mass media?Este usor sa cream confuzie in incercarea de a raspunde la aceasta intrebare,deoarce predarea eticii ca disciplina poate sa para intrucatva o intreprindere diferita de predarea dreptului sau a istoriei sau a majoritatii celorlalte discipline pe care si le aleg studentii in anii de pregatire dinainte de alegerea profesiunii. Confuzia apare din cauza faptului ca acest subiect se preteaza, pe de o parte, investigarii sale in contextul unui corpus de cunostinte sau de concepte academice, dar si unei cercetari in vederea intelegerii valorilor morale, a caracterului moral si a bunei purtari, pe de alta parte. In programele de pregatire profesionala in jurnalism sau comunicare de masa, instruirea etica se poate concentra pe o multitudine de subiecte care pot varia de la educatia pur academica pana la cursuri extrem de aplicative, de la o larga interdisciplinaritate la o viziune strict limitata de granitele profesionale. Inainte de a merge mai departe, ar trebui sa facem o observatie foarte clara: exista o diferenta majora intre a-i invata pe studenti cum sa ajunga ei insisi agenti morali motivati din interior, independenti si a le impune sistemele de valori ale profesorului. Exista o diferenta intre filozofia morala si moralizare-iar in spatiul universitar exista prea putin loc pentru cea din urma. Etica reprezinta o ramura a filozofiei morale, sau a gandirii filozofice a moralitatii, a problemelor morale si a judecatilor morale. Inca de la inceputul oricarei discutii despre etica, ar trebui sa recunoastem ca filozofia morala difera de moralizare chiar in unele punct esentiale. ''In vree ce filozofia morala inseamna sa ne gandim la ce inseamna etica, moralizarea inseamna a da sfaturi''. Aceasta diferenta reprezinta una dintre distinctiile dintre aderarea oarba la traditiile sau procedurile standard de operare ale unei meserii si procesul pluralist de luare a deciziei, care este atat de important pentru functionarea unei societati participative. Cand ne gandim la ce inseamna etica, avem de-a face cu consilierea generala prin intermediul unor sfaturi care sunt consecvente unele cu altele-consecvente peste timp, consecvente de la un caz la altul, de la o regula la alta, de la o persoana la alta, de la ceea ce spune la ceea ce face. Filozofia morala implica de asemenea, gandirea, discutarea si punerea in practica a principiilor etice in mod analitic si catarctic. Pe de alta parte, cand moralizam, nu facem altceva decat de a da sfaturi specifice, particulare, carora le lipseste aceasta consecventa peste timp, de la un caz la altul sau de la o persoana la alta; in plus, sfaturile pot fi inconsecvente si cu modul in care actionam. In vreme ce filozofia morala este analitica si catarctica, moralizarea tinde sa fie dogmatica, pragmatica si consultativa. In consecinta, filozofia morala incurajeaza deschiderea, cercetarea si ''purificarea'' intelectuala, pe cand moralizarea reflecta o minte limitata si opinii bazate mai degraba pe emotii. Distictiile dintre filozofii care se ocupa de morala, pe de o parte, si moralizatori, pe de alta parte, sunt mentionate aici din doua motive. In primul rand, dezvoltarea morala a angajatilor din mass media impune ca indivizii sa actioneze mai degraba in mod constient in ceea ce priveste filozofia morala, si nu prin perceptele limitate, lipsite de ratiune, ale moralizatorilor. In al doilea rand, exista pericolul ca o conceptie etica pe care o pot aplica fie grupurile profesionale, fie guvernul sau grupurile de interes public, sa fie mai preocupata de imaginea institutionala si de faptul ca trebuie sa dea socoteala cuiva, decat de dezvoltarea morala. Comportaentele etice care sunt impuse angajatilor institutilor mass media pot izvori mai degraba din niste tipare de gandire moralizatoare,pe care sa le transmita astfel, decat dintr-o filozofie morala matura din punct de vedere intelectual. Etica este acea ramura a filozofiei care se intreaba cum ar trebui sa ne comportam in relatiile cu ceilalti si cauta raspunsul prin intermediul unor principii morale universale care pot fi aplicate asupra procesului individual de luare a deciziilor.O cunoastere buna a eticii le da jurnalistilor posibilitatea sa recunoasca o dilema morala si sa o poata analiza,sa-si poata dezvolta un sistem propriu de convingeri care sa ii ajute mai intai sa ia deciziile dificile din punct de vedere moral,atat in ceea ce priveste problemele profesionale,cat si in viata privata,iar apoi sa accepte sistemele de convingeri ale celorlalti. Filozofia morala si dezvoltarea sociala matura apar atunci cand,asemena lui Socrate,trecem dincolo de stadiul in care aceste reguli sunt atat de interiorizate,incat traim cu iluzia ca suntem condusi din interiorul nostru,spre stadiul in care gandim singuri,in termeni critici si generali,ajungand la un fel de autonimie in calitatea noastra de agenti morali.Aceasta este autonomia incorporata in viata civica''civica'' a comunicatorului cu studii,examinata din punct de vedere profesional.Asadar,daca informatia vitala ar fi generata si distribuita pentru binele public,indivizii n-ar trebui sa simta ca sunt obligati,atunci cand sunt supusi''moralizaaii'' din partea celorlalti. Capitolul 1. Conceptul de etica Termenul ,,etica'' provine de la grecescul ,,ethos''care era la origine polisemantic. Se pot retine, insa, doua sensuri principale, obicei sau datina care in gandirea etica a lui Aristotel (n. 384 i.Hr. - d. 7 martie 322 i.Hr.) este ,,habitus'' la nivel colectiv, si obisnuinta adica ,,habitus'' care apare si la nivel individual.
a) Carti: [Catineanu, 1982] Tudor Catineanu, Elemente de etica,vol2,Cluj- Napoca, Editura Dacia, 1982,p.11. [Capcelea, 2003] Valeriu Capcelea, Etica: manual pentru institutiile de invatamant superior,Chisinau,Editura Ars Asociatia Editoriala Noi, 2003,p.9. [Frunza, 2012] Mihaela Frunza, Expertiza etica si actiune sociala, Bucuresti, Editura Tritonic, 2012, p.18. [ Sarbu, 2005] Tanase Sarbu, Etica: Valori si virtutii morale, Iasi, Editura Societatii Academice "Matei-Teiu Botez", 2005,p.47 [Drobnitki, 1981] O.G Drobnitki, Notiunea de morala vol 1,(trad) Liubomira Miros si Nina Nicolaeva),Editura Stiintifica si Enciclopedica.1981, p.24-25. [Clifford, 2001] Clifford C.Christians Mark Fackler Kim B.Rotzzol Kathy B.Mckee, Etica mass-media Studii de caz,Bucuresti, Editura Polirom, 2001.p.12. [Deaver, 2002] Frank Deaver ,Etica in mass media, 2002, p. 30. [Miroiu, 2001] Mihaela Miroiu, Gabriela Blebea Nicolae, Introducere in etica profesionala,Bucuresti, Editura Trei, 2001, p.11. [Catineanu, 2008] Tudor Catineanu "Deontologia mass media", 2008, p. 45. [Deaver, 2002] Frank Deaver "Etica in mass media", 2002 p. 67 [Bourdieu, 2008] Pierre Bourdieu, Suivi de l'emprise du journalism, Editura Raisons d'Agir, Paris, 2008 [Wittgentesin, 2004] Ludwig Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus, 2004, p. 112 [Kegan, 1996] Routledge and Kegan, Bad News, Glasgow Media Group, 1996. [Rosenstiel, 2003] B.Kovach & T.Rosenstiel, The Element of Journalism, Atlantic Books, 2003, p. 42 [Gaster, 2009] Manuscrisele de la Marea Moarta. Editia a doua. Traducere din ebraica in engleza, introducere si note: Theodor H. Gaster. Traducere si ingrijire editie: Simona Dumitru, Editura Herald, Bucuresti, 2009, p. 65. b) Resurse Internet: [http1] http://www.bioetica.ro/bioetica/ie2/info.jsp?item=9959&node=1498 Data acces: 13.03.2013, ora 18.41 ; [http1] http://gaz.sagepub.com/content/51/1/53.abstract Data acces: 21.05.2014, ora 18.41 ;
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
