Etnologia Biblica in Inteles Clasic si Modern

Extras din licenta Cum descarc?

PREFATA
Incercarea de a face, intr-o forma sau alta, bilantul - intotdeauna provizoriu - al progreselor unei discipline si inventarul - in continua schimbare - al intrebarilor pe care un asemenea demers le lasa in suspensie nu necesita vreo justificare deosebita, in termeni conjucturali bunaoara. Un asemenea proiect este legitim in orice moment din istoria unei stiinte. In cazul unei discipline tinere, este util sa evocam modul de constituire a acesteia, orientarile de lucru mai importante si obiectivele de cunoastere pe care ea cauta sa si le asume. In cazul unei discipline ajunsa la maturitate, este importanta evaluarea drumului deja parcurs, fie si numai pentru a-i putea defini astfel viitoarele directii. Oricum, a stabili varsta unei stiinte este la fel de greu ca a determina momentul cel mai potrivit in care ea se poate intoarce, autoreflexiv, spre sine. Trebuie oare sa consideram etnologia, impreuna cu etnografia si antropologia, o stiinta tanara - ea s-a format in cea de a doua jumatate a secolului al XIX-lea - , o mostenire a unei traditii ce ar urca pana la Herodot ori un produs al unui efort spiritual tot atat de vechi precum omenirea si care nu va disparea decat o data cu aceasta?
Se poate constata, atat in tarile anglo-saxone, cat si in Franta, o diversificare a campului disciplinei. Etnologii nu se mai multumesc sa faca doar etnologie, antropologii nu se mai multumesc sa faca doar antropologie, ci incep sa-si puna intrebari cu privire la conditiile in care se efectueaza cercetarile, la pertinenta metodelor folosite si la bazele problematicii lor. Este posibil ca acesta sa fie efectul unei distantari fata de conceptiile totalizante ale cunoasterii etnologice si antropologice. ,,Teoriile generale ne-o spun cu certitudine : in fata a ceea ce se numeste uneori ,,explozia" unei discipline, se poate percepe o oarecare deruta in randurile cercetatorilor. In vreme ce unii dintre ei sunt preocupati de cautarea unor noi aspecte pozitive, altii pun accentul pe subiectivitatea demersului etnologic si pe relativismul interpretarilor. Incertitudinile prezente indeamna la o intoacere spre izvoare : drept urmare, istoria disciplinei tinde sa devina un domeniu de cercetare aparte". 
Antropologia este o stiinta a omului, deci o stiinta pentru care sporirea cumulativa a cunostintelor, incontestabila, nu s-ar putea traduce printr-un progres evaluabil al cunoasterii. Observatie care nu este nici pe departe expresia unei opinii osciland intre optimism si pesimism. Ea tine de ceea ce presupune, intr-adevar, orice act de reflectie - chiar organizat intr-o disciplina - asupra omului si a societatii.
Daca acum ne referim la criteriile de rigurozitate pe care le respecta, in lipsa de ceva mai bun, stiintele umane, vom putea spune ca antropologia se straduieste sa satisfaca aceste criterii si ca, in aceasta privinta, lasa o impresie desigur favorabila printre disciplinele inrudite, in materie de metodologie, de elaborare conceptuala, de formulare a ipotezelor, de argumentare sau de constructie a ,,modelelor" si de producere a ,,teoriilor" cel putin locale, pe scurt, in materie de registru stiintific. Antropologia nu este o stiinta multumita de ea insasi si nici nu va putea fi astfel cata vreme se va mentine la altitudinea ambitiei sale : aceea de a da seama, deopotriva, de diversitatea operelor de cultura si de unitatea spiritului omenesc.
Nu exista nici un domeniu de activitate umana care sa nu tina seama de investigatia etnologica si antropologica si ca, pe deasupra, fiecare cultura, dupa genul ei specific, se supune unor constrangeri cognitive si practice probabil universale si ofera intr-un fel sau altul propria ei versiune asupra acestei activitati, printr-un principiu legitim, vedem bine ca nu am avut de ales intre doua demersuri ale caror inconveniente se opun, dar, tocmai prin aceasta, sunt comparabile : ori am fi privilegiat o prezentare conventionala a stiintei antropologiei, ceea ce nu putea sa evite obliterarea reorganizarilor regulate, ori am fi operat o recenzare, cu intentii de exhaustivitate, atemelor si variatiilor acestei stiinte, cu riscul de a-i dizolva coerenta aproximativa.
Antropologia, ca si etnologia, este mai degraba ,,un mod original de a cunoaste" decat ,,o sursa de cunoastere particulara". Pentru a prezenta publicului larg antropologia, se cuvine a prezenta atat cum anume contribuie ea la cunoastere, cat si ce anume face ea cunoscut. 
Asemenea oricarei stiinte, antropologia se caracterizeaza mai intai printr-un limbaj care-i este specific. Cu doar cateva exceptii, termenii antropologiei apartin vocabularului comun. Dar, o data apropiati de discursul stiintific, acestia dobandesc un sens tehnic mai mult sau mai putin determinat si, totodata, o autonomie de utilizare si o istorie. Tendinta nesemnificativa a diferitelor factiuni din comunitatea antropologica de a se pune de acord asupra a ceea ce sta la baza legimitatii selectiilor lor lexicale, dar si pur si simplu asupra sensului cuvintelor nu trebuie sa ne faca sa uitam ca toti antropologii utilizeaza acelasi limbaj; in plus, toti sunt de acord in a recunoaste ca acestui limbaj ii corespunde un dublu aparat notional: descriptiv si conceptual.


Fisiere in arhiva (1):

  • Etnologia Biblica in Inteles Clasic si Modern.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!