Evaluare Ecotoxicologică Prin Intermediul Biotestelor a Litoralului Românesc al Mării Negre

Domeniu: Ecologie

Conține 1 fișier: docx

Pagini : 74 în total

Cuvinte : 17249

Mărime: 7.79MB (arhivat)

Publicat de: Nelu Lupu

Puncte necesare: 11

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

CAPITOLUL I 3
1.1 GENERALITĂȚI 3
1.2 CALITATEA DATELOR DE ECOTOXICOLOGIE ACVATICĂ 5
1.3 MODALITĂȚILE DE CULEGERE ȘI INTERPRETARE A DATELOR DE TOXICITATE 7
1.4 BIOTESTELE 8
1.5 DETERMINAREA EFECTELOR ECOTOXICOLOGICE 11
1.5.1 Teste de toxicitate acută 15
1.5.2 Teste de toxicitate cronică 15
1.6 VALIDAREA ÎN TEREN A EVALUĂRILOR DIN LABORATOR 16
1.7 INTERPRETAREA TESTELOR DE TOXICITATE 17
a) Criteriul factorilor aplicativi 17
b) Criteriul raportului acut/cronic 18
c) Criteriul unităților toxice 19
d) Criterii pe bază de indicatori de toxicitate 19
1.8 SISTEME DE CLASIFICARE A TOXICITĂȚII 20
1.8.1 Clasificarea riscului toxic în apele naturale 21
1.8.2 Clasificarea apelor uzate 22
1.8 SISTEMUL CHIMIOTOX 24
CAPITOLUL II 26
2.1 GENERALITĂȚI CU PRIVIRE LA ECOSISTEMUL MĂRII NEGRE 26
2.2 IMPACT ANTROPIC ȘI EFECTE ECOTOXICOLOGICE ASUPRA ECOSISTEMULUI MĂRII NEGRE 53
CAPITOLUL III 58
3.1. PRELEVAREA PROBELOR 58
3.2. METODE DE LUCRU ÎN LABORATOR 58
3.2.1 Pregătirea Mediului de Cultura Algală 59
3.2.2 Activarea Algelor 60
3.2.3 Pregătirea inocului concentrat de alge 60
3.2.4 Realizarea preculturii 61
3.2.5 Testarea toxicității mediilor 61
3.3. EVALUAREA COSTULUI EXPERIMENTULUI 62
Consumabile 62
Curent electric 62
Deplasări pentru recoltare probe 63
Uzură incubator și spectrofotometru 63
Total Cheltuieli Experiment 63
CAPITOLUL IV 64
4.1. DENSITATE ALGALĂ 64
4.2. RATA DE CREȘTERE ALGALĂ 66
4.3. INHIBIȚIA ALGALĂ 67
4.4. COMPARAȚIE CU CERCETĂRILE ANTERIOARE 69
CONCLUZII 72
BIBLIOGRAFIE 73

Extras din licență

Ecosistemele prezintă particularități diferite care determină un anumit comportament al substanței toxice în interacțiunea acesteia cu organismele și biotopul respectiv, ceea ce necesită

Accentuarea stresului asupra mediului a dus la dezvoltarea a numeroase teste biologice și proceduri pentru evaluarea impactului substanțelor toxice. Creșterea abilității de a măsura efectele toxice a conștientizat faptul că, într-un eșantion sau serie de eșantioane, colectate din aceeași zonă, nu există nici un mijloc de încredere care să stabilească dacă efectele toxice observate sunt cauzate de o singură substanță sau o combinație de substanțe, fiecare având propria variație în timp a concentrației în mediu.

Tendința de concentrare a testelor și de monitorizare a unui grup selectat de substanțe chimice, numite poluanți prioritari, ignoră miile de substanțe chimice care deja există deversate în mediu și pe acelea nou create ca produse comerciale ori ca subproduse ale proceselor de degradare. De asemenea trebuie ținut cont că substanțele toxice din aer sau apă nu recunosc granițele, iar alimentele vegetale rezultate din solurile contaminate pot fi transportate în toată lumea.

Monitorizarea biologică a sistemelor receptoare la poluanți confirmă existența efectului toxic asupra comunității expuse.

Datele biologice disponibile pentru specii sau comunități considerate ținte finale ale contaminării, sunt folosite pentru stabilirea efectelor toxice semnificative. Pentru unele grupe de organisme (pești, nevertebrate, alge, bacterii) există date numeroase pentru siturile de referință nepoluate. Pentru a obține rezultate demne de încredere trebuie să existe informații directe din zonele contaminate și din cele de referință.

În general, testele ecotoxicologice efectuate asupra unor eșantioane prelevate din mediul acvatic pot fi realizate la orice nivel biologic de organizare: molecular, organism, populație, comunitate, ecosistem.

Nivelul de organizare biologicăTipuri de răspunsuri măsurabile

MolecularSchimbări structurale și funcționale (amplificarea, translocația sau mutația genetică, funcționarea unor enzime, producția proteică, etc.)

CelularSchimbări structurale și funcționale (carcinogenetice, răspunsuri imunologice și neurologice, etc.)

TisularSchimbări structurale și funcționale la nivel de țesut (de ex. modificări la nivel de gonade)

Organism - Comportamentale

- Privind dezvoltarea (creștere și reproducere)

- Fiziologice

- Letale

PopulațieDensitatea speciilor și profilul (numărul de indivizi diferențiat pe sexe și clase de mărime)

ComunitateCompoziția comunităților și densitățile speciilor

Tabel 1: Tipuri de răspunsuri măsurabile la diferite niveluri ale organizării biologice

Majoritatea poluanților acționează inițial la nivel molecular, apoi urmează acumularea acestora în organismul expus, cu apariția unor efecte sesizabile, cum ar fi modificări fiziologice sau ale unor parametri individuali, precum creșterea, reproducerea sau supraviețuirea (tabel 1.1).

Toate aceste răspunsuri sunt cuantificabile, dar necesită date toxicologice de încredere, care depind de modul de prelevare a eșantioanelor din mediu, astfel încât măsurătorile de toxicitate să fie reprezentative și interpretabile. Aceasta presupune folosirea unor criterii de exigență, care nu sunt altceva decât sisteme de asigurare și de control a calității datelor folosite, astfel încât aprecierea riscului de mediu și luarea deciziilor să fie corecte.

Monitoring-ul ecotoxicologic vizează toate fazele interacțiunii unei substanțe toxice cu elementele unui ecosistem.

Figură 1: Scala temporală a investigațiilor ecotoxicologice (după Șundri, 2011)

Dezvoltarea programelor de monitoring urmează următoarele etape:

- definirea scopului monitoring-ului;

- selectarea indicatorilor de calitate a mediului;

- analiza datelor.

La finalul acestor trei etape, pot fi stabilite locațiile și modul de eșantionare. Alegerea necorespunzătoare a tipului de informație necesar poate conduce la rezultate cu multe date, dar cu puțină informație.

Scopurile multiple ale unui program de monitoring pot include informații asupra condițiilor și tendințelor ambientale sau pot semnala dacă au fost depășite limitele legislative din domeniu.

1.2CALITATEA DATELOR DE ECOTOXICOLOGIE ACVATICĂ

Sunt trei direcții în care trebuie acționat pentru a fi asigurate informații pertinente privind toxicitatea estimată și de aici soliditatea deciziilor de mediu relativ la reglementările legislative:

- Colectarea, manipularea și pre tratarea eșantioanelor înainte de testarea în laborator;

- Standardizarea procedurilor de testare;

- Criteriile de performanță impuse evaluării biologice (nivelul incertitudinilor).

Eșantioanele prelevate din mediu trebuie să fie reprezentative și să respecte anumite proceduri de colectare, stocare, preparare, astfel încât toxicitatea inițială din eșantion să se conserve în scopul depistării nivelului ei prin testele preconizate. Există numeroase proceduri elaborate (de exemplu cele din seria ISO) care stipulează în detaliu reguli de tipul:

Bibliografie

Oros, A, 2008. Trace metals concentrations in the Romanian Black Sea coastal waters between 1997-2007. Cercetări Marine, 37;

Maldonado, C., J.M. Bayona , 2002. Organochlorine Compounds in the North-western Black Sea Water: Distribution and Water Column Process, in Estuarine, Coastal and Shelf Science Volume 54, Issue 3, March 2002, Pages 527 - 540.

Gül Çelik Çakıroğulları, Yunus Uçar1, Berrin Oymael, Edibe Nurzen Bozkurt, Devrim Kılıç, 2010. PCDD/F, dl-PCB and Indicator PCBs in Whiting, Horse Mackerel and Anchovy in Black Sea in Turkey in Turkish Journal of Fisheries and Aquatic Sciences 10: 357-362 (2010)

OROS A, PECHEANU I, MIHNEA R, 2003. Some aspects concerning trace metals bioaccumulation in Mytilus galloprovincialis along the Romanian Black Sea coastal area. Journal of Environmental Protection and Ecology , vol. 4 (4), pp 850-856, 2003; ISSN: 1311-5065.

Oana Jitar, Carmen Teodosiu, Andra Oros, Gabriel Plavan, Mircea Nicoara, Heavy metals bioaccumulation in living organisms from Romanian sector of Black Sea. ICEEM07 Special Issue (SI) of New Biotechnology journal, ISSN: 1871-6784, 2014.

D. Rosioru, V. Coatu, A. Oros , D. Vasiliu, D. Tiganus. Marine Environment Quality of the Growth and Exploitation of the Main Molluscs from the Romanian Black Sea. Journal

of Environmental Protection and Ecology , vol. 13, no. 3A, p1799-1805, 2012. ISSN 1311-5065.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanța, 2014. Raport privind starea mediului marin si costier in anul 2014.

Disponibil în http://www.rmri.ro/RMRI/RaportStareaMediului/RaportStareaMediului_2014.pdf.

Șundri, M.I. 2011. Metode de evaluare în ecotoxicologie, Editura Nautica.

Șundri, M.I., - Constanta Tomis harbor ecotoxicological assessment using marine algaltoxkit biotest, Journal of Marine Technology and Environment, Maritime University of Constanta, VOL.II, 2013, pg. 91-94, ISSN: 1844-6116.

Șundri, M.I., - Ecotoxicological assessment in some points of the Romanian Black Sea coastal zone, Journal of Marine Technology and Environment, Maritime University of Constanta, VOL.I, 2014, pg. 79-82, ISSN: 1844-6116.

Microbio Test Inc. Algaltoxkit. Toxicity test with microalgae. Standard operational procedure. Disponibil: http://www.microbiotests.be/SOPs/Marine%20Algaltoxkit%20SOP%20-%20A5.pdf.