Evaluarea Riscului Instalațiilor Tehnologice ale Rafinăriei Petrobrazi

Domeniu: Știința Administrației

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 98 în total

Cuvinte : 30250

Mărime: 7.29MB (arhivat)

Publicat de: Adrian B.

Puncte necesare: 12

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Andrei Versescu

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

LUCRARE DE LICENŢĂ 1
CUPRINS: 4
Lista figurilor si a tabelelor 6
Rezumat 7
Abstract 7
CAPITOLUL I. 8
NOȚIUNI INTRODUCTIVE DESPRE PETROL ȘI PETROCHIMIE 8
1.1 Petrolul, sursă importantă de energie 8
1.2 Prelucrarea petrolului, noţiuni generale de petrochimie 11
1.2.1 Prelucrarea primară a petrolului 11
1.2.2 Prelucrarea secundară a petrolului 15
1.2.3 Petrolul ca materie primă pentru industria chimică 17
1.2.4 Cifra cetanică şi cifra octanică 18
1.2.5 Petrochimia 19
CAPITOLUL II. 21
INSTALAŢIILE TEHNOLOGICE ALE RAFINĂRIEI 21
2.1 Instalaţia de reformare catalitică 21
2.2 Instalația de hidrofinare motorină 25
2.3 Instalația de desulfurare gaze 28
2.4 Instalaţia de recuperare sulf 31
2.5 Instalaţia de distilare atmosferică şi în vid 33
2.6 Instalația de cocsare întârziată 37
CAPITOLUL III. 40
ANALIZA FACTORILOR DE RISC 40
3.1 Managementul riscului de incendiu 40
3.1.1 Identificarea riscului de incendiu 42
3.1.2 Evaluarea riscului de incendiu 43
3.1.3 Analiza riscului de incendiu 46
3.2 Siguranţa în exploatare a instalaţiilor rafinăriei Petrobrazi 48
3.3 Situații periculoase în platformă 51
3.4 Nivelurile criteriilor de performanţă a instalaţiilor RC, HB, RS, HPM şi stripare ape uzate ale rafinăriei Petrobrazi 54
3.4.1 Instalaţia de reformare catalitică (RC) şi hidrofinare benzină (HB) 54
3.4.2 Instalaţia de recuperare sulf (RS) 60
3.4.3 Instalaţia de hidrofinare petrol-motorina (HPM) 65
3.4.4 Instalaţia de stripare ape uzate 70
CAPITOLUL IV. 75
SECURITATEA LA INCENDIU A INSTALAŢIILOR RAFINĂRIEI 75
4.1 Sistemul de protecţie la incendiu 75
4.2 Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă Falck Fire 78
4.3 Cerinţele din România pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă 79
4.4 Studiu privind securitatea la incendiu, organizarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă ale unor rafinării din străinătate 80
4.5 Echiparea cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor pentru instalaţiile RC, HB, RS, HPM şi stripare ape uzate ale rafinăriei Petrobrazi 82
4.5.1 Instalaţiile de reformare catalitică (RC) şi hidrofinare benzină (HB) 82
4.5.2 Instalaţia de recuperare sulf (RS) 84
4.5.3 Instalaţia de hidrofinare petrol-motorina (HPM) 84
4.5.4 Instalaţia de stripare ape uzate 85
CAPITOLUL V. 87
Managementul situaţiilor de urgenţă la rafinăriile de prelucrare a produselor petroliere 87
5.1 Caracteristicile incendiilor la cuptoare 87
5.2 Caracteristicile incendiilor la staţiile de pompare 88
5.3 Caracteristicile incendiilor la condensatoare şi răcitoare 89
5.4 Organizarea şi desfășurarea intervenţiei 89
5.4.1 Recunoaşterea incendiului 89
5.4.2 Stingerea incendiilor la cuptoare 90
5.4.3 Stingerea incendiilor la staţiile de pompare 91
5.4.4 Stingerea incendiilor la condensatoare şi răcitoare 92
5.5 Caracteristicile incendiilor la instalaţiile tehnologice înalte (coloane de distilare, fracţionare şi rectificare) 92
5.6 Organizarea şi desfăşurarea intervenţiei 93
5.6.1 Recunoaşterea incendiului 93
5.6.2 Stingerea incendiilor la instalațiile tehnologice inalte 94
5.7 Concluzii 96
Glosar termeni 97
Bibliografie 98
Lista figurilor și a tabelelor
Fig. 2.1 – Instalația de reformare catalitică 24
Fig. 2.2 – Instalația de hidrofinare motorina 27
Fig. 2.3 – Instalația de desulfurare gaze 30
Fig. 2.4 – Instalația de recuperare sulf 32
Fig. 2.5 – Instalația de distilare atmosferică şi în vid 36
Fig. 2.6 – Instalația de cocsare întârziată 39
Fig. 3.1 - Linie curbă de delimitare a zonelor de risc 43
Fig. 3.2 - Grilă/scară de probabilitate – gravitate 44
Fig. 3.3 - Metoda grafică de evaluare a riscului 44
Tabelul 3.2 – Caracteristici fizico-chimice ale principalelor 55
produse inflamabile vehiculate în instalaţiile HB şi RC 55
Tabelul 3.3 – Efecte negative ale agenţilor termici şi chimici 57
Tabelul 3.4 – Efecte negative ale agenţilor termici şi chimici 62
Tabelul 3.5 – Riscul de incendiu si gradul 64
de rezistența la foc 64
Tabelul 3.6 – Caracteristici fizico-chimice ale 65
produselor vehiculate în instalaţia HPM 65
Tabelul 3.7 – Efecte negative ale agenţilor termici şi chimici 67
Tabelul 3.8 – Riscul de incendiu si gradul 69
de rezistența la foc 69
Tabelul 3.9 – Efecte negative ale agenţilor termici şi 72
chimici pentru instalaţia stripare ape uzate 72
Tabelul 3.10 – Riscul de incendiu pentru 74
obiectele instalaţiei 74
Tabelul 4.1 – Stocuri spumanţi şi pulberi 77
Tabelul 4.2 – Stocuri de substanţe de stingere 77
Tabelul 10.3 – Dotarea minimală cu autospeciale 79

Extras din licență

Rezumat

In această lucrare am prezentat principalele instalații tehnologice ale rafinăriei Petrobrazi analizând riscurile specifice de incendiu.

De asemenea lucrarea conține elementele de securitate la incendiu a răfinariei, situațiile periculoase ce pot genera incendii precum și măsurile necesare pentru exploatarea in siguranță a instalațiilor.

Pe baza cerințelor din Romania referitoare la organizarea și funcționarea serviciilor private pentru situații de urgență am prezentat situația serviciului privat din cadrul rafinăriei din punct de vedere al organizării, dotării si funcționării acestuia.

Pentru a putea face o comparație cu standardele de exigență in domeniul securității la incendiu din alte țări in lucrare am cuprins date referitoare la sistemele de protecție la incendiu și organizarea serviciilor private pentru situații de urgență a două rafinării din Austria și Germania.

In ultima parte a acestei lucrări se găsesc noțiuni privind modul de manifestare a incendiilor la anumite elemente constitutive ale instalațiilor precum si modalitațile de organizare si desfășurare a intervenției .

Cuvinte cheie: instalații, rafinărie, risc, incendiu, organizare.

Abstract

This thesis presents the main technological equipment used in the PETROBRAZI refinery by analyzing fire hazard specifics.

It also contains security elements for fire safety, fire-hazard scenarios as well as mandatory precautions for safe operation of PETROBRAZI facilities.

Using Romania’s legislation for emergency situations in private companies, this thesis shows how private contractors employed by PETROBRAZI handle and organize any dangerous situation that may arise.

For comparison reasons on standard requirements in fire safety between Romania’s legislation and other countries, I included references to a couple of refineries from Austria and Germany and how their private contractors handle emergency situations.

At the end of this thesis, there are references to how certain constituents of installations behave in a real life fire situation as well as organizational and intervention methods.

Keywords: plants, refinery, risk, fire organization.

CAPITOLUL I.

NOȚIUNI INTRODUCTIVE DESPRE PETROL ȘI PETROCHIMIE

1.1 Petrolul, sursă importantă de energie

Petrolul brut, numit şi ţiţei, este un produs de natură organică, care se găseşte în pământ, formând zăcăminte. El este un lichid vâscos, a cărui culoare variază de la galben - verde până la negru, având reflexe colorate diferite. Mirosul petrolului este caracteristic. Densitatea lui este cuprinsă între 0,750 şi 0,970. Petrolul nu este solubil în apă.

Formarea petrolului

Dintre diferitele teorii asupra formarii petrolului, teoria originii organice este cea mai acceptată. Conform acestei teorii, petrolul s-a format din malul rezultat din resturi de plante şi animale inferioare din apele marilor (plancton), care, prin depunere la mare adâncime în fundul apelor, în decurs de milioane de ani, a suferit procese de descompunere şi transformare. Aceste procese s-au produs în absenţa de aer şi sub influenţa căldurii terestre, a presiunii ridicate şi, probabil, a unor bacterii anaerobe. Rol important se pare că revine şi mâlului mineral drept catalizator al unor procese chimice de transformare a grăsimilor.

Mâlul negru unsuros de pe fundul apelor stătătoare, format din materii organice în putrefacţie şi din mâl mineral, se numeşte sapropel. El constituie primul stadiu de transformare a substanţelor organice, care are loc în timpul sedimentarii şi stă la baza formării bitumului în etapa următoare mai lungă când se produc transformări biochimice şi geochimice.

Formarea zăcămintelor de petrol are loc ulterior, în urma unor procese de migraţie şi acumulare prin care au luat naştere concentraţii mari de petrol în sectoare relativ mici din scoarţa pământului.

Petrolul se găseşte în zăcăminte primare sau în zăcăminte secundare, în care el a pătruns prin migrare din zăcăminte primare sub acţiunea presiunii gazelor (rocile de înmagazinare, cum sunt calcarul, gresia, dolomitul, marnele şi nisipul au totdeauna pori şi fisuri).

După pătrunderea în roca rezervor, petrolul poate să se separe de apă şi de gazele care îl însoţesc, formând trei straturi distincte, el aşezându-se în acelaşi rezervor, sub gaze şi deasupra apei. În zăcământ, petrolul se găseşte sub presiune din cauza hidrocarburilor gazoase dizolvate.

Ţara noastră este bogată în petrol. Principalele noastre zăcăminte de petrol se găsesc în Oltenia (la Tg. Jiu), Muntenia (câmpul petrolifer Dâmboviţa - Prahova şi cel din Piteşti), Moldova (zona petrolifera Bacău). În prezent se continua cercetările în vederea descoperirii altor zăcăminte de petrol, prin a căror exploatare raţională industria noastră petroliera să ia o dezvoltare crescândă.

Exploatarea petrolului

Petrolul se extrage din zăcăminte prin sonde. Săparea sondelor se face prin metode mai vechi de izbire, sau prin metode mai noi de foraj rotativ. Ca metode de extracţie se cunosc: erupţia naturală, erupţia forţată şi extracţia mecanica (pompare).

Erupţia naturală se produce când presiunea ţiţeiului în zăcământ este suficient de mare ca să-l ridice prin sondă, până la suprafaţă. Când presiunea în zăcământ nu este suficient de mare, atunci ridicarea petrolului la suprafaţă este ajutată prin introducere de aer sau gaze comprimate până în zăcământ. Cu toate acestea, la un moment dat, zăcământul de petrol trebuie să fie exploatat prin pompare. Multe zăcăminte, chiar de la început, nu au presiune suficientă pentru o erupţie naturală sau ajutata şi deci trebuie exploatate prin pompare.

Compoziţia petrolului

Petrolul este un amestec de hidrocarburi (hidrocarburi gazoase şi solide dizolvate în hidrocarburi lichide), care mai conţine şi alţi diferiţi compuşi, în proporţii mici, ca de exmplu: compuşi cu oxigen, compuşi cu sulf, compuşi cu azot şi diferite substanţe minerale.

Nefiind o substanţă unitară, petrolul brut nu are punct de fierbere constant.

Variaţia, în limite destul de largi a proprietăţilor petrolului: culoarea, densitatea, vâscozitatea, este o urmare a varietăţii compoziţiei chimice a componentelor, precum şi a proporţiilor în care se găsesc.