Evaluarea Riscurilor de Cutremur la Nivelul Județului Vrancea

Domeniu: Management

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 110 în total

Cuvinte : 32124

Mărime: 5.07MB (arhivat)

Publicat de: Irinel Nicolae

Puncte necesare: 14

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Coordonator Conf.univ.dr.ing. Aurel TROFIN

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Cuprins 3
Contens 6
Lista Figurilor 9
Lista Tabelelor 10
Glosar de termeni 11
Rezumat 14
Abstract 15
Introducere 16
Capitolul I Elemente de seismologie 17
1.1 Principii generale 17
1.1.1 Scurt istoric al cutremurelor din România 17
1.1.2 Definiție cutremur 18
1.1.3. Clasificarea cutremurelor 18
1.2 Principalele caracteristici ale cutremurelor 20
1.3 Producerea cutremurelor 20
1.4 Hipocentrul și epicentrul 22
1.5 Cauzele producerii cutremurelor și distribuția lor 25
1.6 Scări seismice : 28
1.6.1 Scara Richter 29
1.6.2 Scara Mercalli 30
1.7 Zonarea seismică a României 31
1.8 Acțiunea distructivă a seismului și modul de comportare pe timpul și după seism 34
1.8.1 Acţiunea distructivă a mişcării seismice asupra construcţiilor: 34
1.8.2 Măsuri de protecție a locuinței în caz de cutremur 36
1.8.3 Măsurile privind pregătirea individuală şi a familiei si pentru a face faţă unui seism se referă la: 37
1.8.4 Comportamentul pe durata unei mişcări seismice 38
1.8.5 Comportamentul după seism 39
Capitolul II Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă și gestionarea situaţiilor de urgenţă produse de seisme 42
2.1 Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă 42
2.2 Organizarea Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă 43
2.2.1 Comitetele pentru situaţii de urgenţă 43
2.2.2 Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă 45
2.2.3 Serviciile publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă 46
2.2.4 Centre operative pentru situaţii de urgenţă 46
2.2.5 Comandantul acţiunii 47
2.3 Gestionarea situaţiilor de urgenţă produse de seisme 47
2.3.1 Noțiuni generale 47
2.3.2 Organizarea sistemului informațional decizional 49
2.3.4 Resursele financiare 50
2.3.5 Logistica intervenției 51
2.3.6 Acţiuni şi măsuri de intervenţie operativă 52
2.4 Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice, ale reprezentanţilor societăţii civile şi ale operatorilor economici privind gestionarea unei situaţii de urgenţă specifice 55
2.4.1 Inspectoratul General pentru situații de urgență 55
2.4.2 Serviciile publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă, care funcţionează ca inspectorate judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă 55
2.4.3 Inspectoratul General al Poliţiei Române 57
2.4.4 Inspectoratul General al Jandarmeriei Române 57
2.4.5 Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră 58
2.4.6 Autorităţile administraţiei publice locale şi prefecţii 59
2.4.7 Ministerul Apărării Naţionale 59
2.4.8 Ministerul Sănătăţii 60
2.4.9 Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor 61
2.4.10 Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei 61
2.4.11 Ministerul Economiei şi Comerţului 62
2.4.12 Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat 63
2.4.13 Instituţiile publice şi operatorii economici 63
2.4.14 Instituţiile publice şi operatorii economici care produc, prelucrează, manipulează, depozitează, utilizează sau transportă substanţe toxice, substanţe radioactive sau preparate biologice, precum şi proprietarii de baraje hidrotehnice 63
2.4.15 Persoanele fizice 64
2.3 Sistemul internaţional de răspuns pentru acţiuni de căutare-salvare 64
2.3.1 Organisme implicate 64
2.3.2 Funcţionarea sistemului internaţional de răspuns 65
Capitolul III Salvarea persoanelor și mijloace pentru adăpostirea de urgenţă a populaţiei pe durată scurtă şi până la restabilirea situaţiei 68
3.1 Salvarea persoanelor 68
3.1. 1 Salvarea răniţilor şi persoanelor din adăposturi blocate sau de sub dărâmături 68
3.1.2 Salvarea răniţilor şi persoanelor aflate la înălţime 70
3.2 Sprijinirea construcţiilor avariate care ameninţă cu prăbuşirea 71
3.3 Mijloace pentru adăpostirea de urgenţă a populaţiei pe durată scurtă şi până la restabilirea situaţiei 72
3.3.1 Generalități 72
3.3.2 Tabăra de sinistraţi 74
3.4 Triajul victimelor 78
3.4.1 Definire, principii generale și categorii de triaj 78
3.4.2 Procedura generală pentru triaj în condiţii de dezastru 80

Extras din licență

Baza acestei lucrări o constituie strategia de acţiune şi de management al situaţiilor de urgenţă create în urma producerii unui cutremur într-o zonă cu o densitate mare a populaţiei.

Lucrarea este structurată pe patru capitole, în primul capitol prezentându-se câteva elemente de seismologie, tipuri de unde seimice si carasteristicile lor. De asemenea este prezentat modul de acțiune pe timpui și după cutremur.

Ştiindu-se că, din punct de vedere economic şi logistic, pentru a preveni sau a limita efectele unui dezastru se consumă mult mai puţine resurse decât în cazul înlăturării pagubelor şi revenirii cât mai rapid la normal.

Plecându-se de la premisa că o planificare bună, o organizare şi o implementare corectă conduce la buna desfăşurare a lucrurilor, în capitolul al doilea este prezentat managementul intervenţiei în cazul producerii unui dezastru evidenţiindu-se principiile, atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile fiecărei părţi implicate.

Pentru limitarea și înlăturarea efectelor dezastrelor, pe lângă personal bine instruit, este necesar și un suport tehnic adecvat. Având in vedere acest lucru în al patrulea capitol am enumerat câteva autospeciale de ultimă generație special destinate intervenției la calamități. De menționat este faptul că toate aceste autospeciale se află în dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Capitolul I Elemente de seismologie

1.1 Principii generale

1.1.1 Scurt istoric al cutremurelor din România

România este o ţară seismică, anual producându-se cca. 500 de cutremure, dintre care în ultimele două secole 50 au avut magnitudinea de peste 5 grade pe scara Richter. Teritoriul României este afectat în proporţie de peste 50% de seisme puternice sau moderate. În raport cu Japonia însă, cantitatea de energie seismică eliberată anual este de 400 de ori mai mică. Studiul seismicităţii a dus la conturarea mai multor regiuni epicentrale: vrânceana, făgărăşeană, bănățeană etc. Dintre acestea, cutremurele vrâncene sunt singurele de tip intermediar (cu adâncimi situate sub 170 km). Ele eliberează periodic cea mai mare cantitate de energie, provoacă cele mai mari distrugeri şi se resimt pe arii ce se extind până la Moscova şi Marea Egee.

Analizând toate aceste informații, precum și înregistrările instrumentale efectuate pe teritoriul țării în ultimii 100 de ani, specialiștii au ajuns la concluzia că marea majoritate a cutremurelor din România sunt de origine tectonică, fiind generate prin eliberarea energiei potențiale acumulate în anumite structuri geologice din scoarța terestră, precum și din partea superioară a mantalei (al doilea înveliș al Terrei). Foarte puține seisme au avut alte cauze (alunecări de teren, prăbușiri ale tavanelor peșterilor în zone carstice, explozii și prăbușiri în galerii miniere ș.a.m.d.), dar aceste tipuri de mișcări seismice s-au manifestat pe arii foarte reduse, doar la distanțe foarte mici de sursele care le-au generat.