Evolutia demografica in Suceava

Extras din licenta Cum descarc?

Asezat in nordul tarii, la frontiera cu Ucraina, judetul Suceava este al doilea ca marime, dupa judetul Timis, avand o suprafata de 8.555 km2 sau 3,6% din teritoriul tarii si o populatie de 709.604 locuitori (1995). (vezi harta)
Judetul Suceava este incadrat teritorial la vest de judetul Maramures si Bistrita Nasaud, la sud de judetele Mures, Harghita si Neamt, iar la est de judetele Iasi si Botosani. Latura de nord a judetului, situata aproximativ intre orasul Siret si izvoarele Ceremesului (paraul Sarata), corespunde cu frontiera de stat a Romaniei fata de Ucraina.
Tinutul Sucevei este o regiune de straveche populare, iar resedinta acestuia, orasul Suceava a fost cea mai puternica cetate de scaun a statului feudal moldovenesc, atestata documentar inca din 1388, odata cu primul dintre Musatini, Petru Musat. Secole de-a randul cetatea si orasul Suceava si-au mentinut stralucirea ca important centru politic si comercial. Cu o forma apropiata de a unui patrulater cu coordonatele: extrem nordica (longitudinea estica 26o 02' 00", latitudinea nordica 47o 57' 00")- comuna Musenita, extrem sudica (longitudinea estica 25o 40' 30", latitudinea nordica 47o 10' 50")- comuna Brosteni,extrem estica (longitudinea estica 26o 35' 40", latitudinea nordica 47o 25' 50")- comuna Dolhasca si extrem vestica (longitudinea estica 25o 05' 00", latitudinea nordica 47o 17' 30")- comuna Poiana Stampei, judetul Suceava este delimitat la vest de principale creste ale Carpatilor, si inspre est de valea Siretului.
Limita de nord a judetului o formeaza frontiera de stat a Romaniei inspre Ucraina, incepand de la est de raul Siret, in vecinatatea orasului cu acelasi nume. Se continua apoi spre vest pe la nord de raul Suceava, respectiv pana la Ulma, apoi pe firul vaii in sus. Punctul cel mai vestic al frontierei in aceasta parte este situat in zona de obarsie a Bistritei si Ceremusului Alb din muntii Maramuresului.
Limita de vest a judetului urmeaza un traseu sinuos pana in Calimani. Dupa ce traverseaza Bistrita Aurie pe teritoriul comunei Carlibaba, urca pe varful Omu la 1.931 m din extremitatea estica a muntilor Suhard. Se indreapta apoi spre sud, traversand muntii Bargaului aproximativ in lungul cumpenei de apa dintre bazinele hidrografice ale Bistritei si Somesului Mare. Limita ocoleste apoi Tara Dornelor, urcand in Calimani la varful Bistricioara
(1.990 m).
Limita de sud a judetului tine creasta Calimanului pe cumpana de ape dintre Bistrita si Mures pana in varful Magura (1.500 m). De aici ,urmeaza o alta cumpana de ape, dintre Neagra Brostenilor si Bistricioara si dupa ce trece peste varful Budacu (1.859 m) ,coboara in valea Bistritei pe care o taie intre localitatile Brosteni si Borca. Limita se continua mai departe printre Sabasa si Cotargasi peste muntii Stanisoarei, dupa care urca pana in varful Bivolu (1.500 m),apoi intra in bazinul Moldovei, pe care o urmareste cativa km pana la Draguseni si in final taie interfluviul Moldova-Siret pentru a atinge Siretul intre Probota si Lespezi.
Limita de sud desparte Suceava de judetele Harghita si Mures in dreptul Calimanului, apoi de judetul Iasi intre Moldova si Siret. Limita de est a judetului este cea mai simpla pentru ca urmeaza albia Siretului pe intreaga distanta pana la frontiera, cu exceptia a patru puncte pe stanga Siretului: la confluentele acestuia cu Somuzul Mare si Suceava, apoi intre Hantatesti si Zvoristea si in fine la Padurenii de Siret langa frontiera, puncte in care albia Siretului nu mai urmeaza linia de frontiera a judetului, ci patrunde in interiorul acestuia. Siretul mai marcheaza limita Sucevei inspre judetul Botosani. Creste muntoase, culmi de obcine, spinari de dealuri, albii minore sunt formele de teren care delimiteaza judetul Suceava pe trei laturi, latura de nord fiind formata de o linie de frontiera (frontiera cu Ucraina).
Actualul judet, in afara municipiului de resedinta cuprinde: 7 orase, 90 comune (dintre care 4 suburbane) si 396 de sate. De o forma bine inchegata, judetul Suceava se intinde din masivul Calimani pana in albia Siretului, cu o energie de relief, intre cotele extreme de peste 1.700 m. Distantele maxime intre marginile judetului in linie dreapta sunt: de 125 de km pe directia vest-est intre pasul Tihuta si valea Siretului si de 95 de km pe directia nord-sud de la nord de cursul superior al Sucevei pana la sud de Neagra Brostenilor Dimensiunile mari ale judetului, aproape cat o treime din suprafata Albaniei sau a Belgiei, explica peisajul sau variat si resursele naturale felurite.
Sunt doua mari unitati de relief bine individualizate care se intalnesc aici: pe doua treimi din suprafata este o zona muntoasa din cuprinsul Carpatilor Orientali, iar restul o zona de podis, compartiment al Podisului Moldovei.
Reteaua hidrografica a judetului apartine in intregime bazinului Siret prin cursurile Sucevei, Moldovei si Bistritei. Clima si solurile prezinta mari variatii legate de relieful foarte diferentiat. Resursele naturale sunt variate si abundente: mangan in bazinul Dornelor, turba in Poiana Stampei, sulf la Fundu Moldovei, sare pura la Cacica etc. Muntii sunt acoperiti cu importante masive paduroase, intre care predomina coniferele, cu cele mai falnice paduri de molid ale tarii si fagul, iar pajistile montane sunt remarcabile. Terenurile agricole, care ocupa peste 40 % din suprafata judetului au ca principale culturi: cartoful, sfecla de zahar, inul si canepa. Fondul cinegetic al judetului este foarte bogat in special in cervide. Folclorul este foarte divers, iar fondul etnografic impresionant de bogat. Frumusetile peisagistice, valoarea monumentelor de arta feudala si varietatea monumentelor naturale, fac din judetul Suceava o regiune de un interes turistic deosebit.
Datorita pozitiei sale geografice si a conditiilor istorice, populatia judetului a venit de-a lungul timpului in contact cu mai multe elemente de cultura si civilizatie alogene Culturile poloneza, ucraineana si rusa au influentat locuitorii judetului si prin numerosii reprezentanti ai acestor etnii ce s-au stabilit de-a lungul timpului pe aceste meleaguri. Odata cu ocupatia austro-ungara din 1775, populatia judetului cunoaste mai indeaproape cultura si civilizatia de tip germanic, reprezentata de autoritatile imperiale, dar si cultura si civilizatia altor popoare oglindite de populatiile de sasi, maghiari, cehi, slovaci, croati etc., colonizate in acest teritoriu.
Datorita asezarii sale geografice, judetul Suceava de-a lungul timpului a constituit si constituie un spatiu de intersectie a numeroase cai de comunicatie.


Fisiere in arhiva (1):

  • Evolutia demografica in Suceava.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

Chiriacu, S. L., 1976, Prin tara marelui Stefan, Editura Sport-turism 
Giurascu, C. C., 1967, Targuri sau orase si cetati moldovene din secolul X 
pana la mijlocul secolului XI, Editura Academiei R.S.R.
Paulencu, D.
Sarbu, L., 1989, Mic indreptar turistic Gura Humorului, Editura Sport-turism
Epuran, Gh., 1968, Circuit in Moldova de nord, Editura Meridiane Bucuresti
Carlan, N.
Bojoi, I., 1979, Suceava-ghid turistic al judetului, Editura Sport-turism
* * *, 1978, Atlas - Judetele patriei, Editura Didactica si pedagogica
Mehedinti, S., 1996, Crestinismul romanesc, Editura Albatros
* * *, 1996, Statistica sociala - culegere de date, Editura Academiei Romane
Torontiu, I. E., 1916, Poporatia si clasele sociale din Bucovina, Editura Saturn
* * *, 1930, Recensamantul general al populatiei, volumul I si volumul II, Editura Academiei Romane
Iosep, I., 1972, Cateva consideratii privind populatia si asezarile omenesti din judetul Suceava, Editura Universitatii Suceava
Trebici, V., 1979, Demografia, Editura Stiintifica si Enciclopedica
Giurcaneanu, C., 1972, Populatia si asezarile din Carpatii Romanesti, Editura Academiei Bucuresti
Stahel, H. H., 1972, Organizarea administrativ-teritoriala. Sinteze sociologice, Editura Didactica si pedagogica
Oroveanu, M. T., 1986, Organizarea si sistematizarea teritoriului R.S.R., Editura Academiei R.S.R.
Trebici, V., 1986, Demografia teritoriala a Romaniei, Editura Academiei R.S.R.
Ureche, Gr., 1967, Letopisetul Tarii Moldovei, Editura Stiintifica Bucuresti
Cantemir, D., 1967, Descriptio Moldaviae, Editura Stiintifica Bucuresti
* * *, 1983, Judetul Suceava - ghid turistic, Editura Sport-turism
* * *, 1938, Enciclopedia Romaniei - volulul II, Editura Academiei Romane
Spanu, I., 1988, Zona etnografica Suceava, Editura Sport-turism
Gabor, V., 1988, Suceava - monografie, Editura Sport-turism
Popp, N.
Iosep, I.
Paulencu, D., 1973, Judetul Suceava, Editura Academiei R.S.R.
Barbu, N., 1976, Obcinele Bucovinei, Editura Stiintifica si enciclopedica Bucuresti
Cucu, V., 1976, Geografie si urbanizare, Editura Junimea Iasi
Gramada, I., 1926, Din Bucovina de altadata, Editura Saturn
* * *, 1971
( )
* * *, 1992, Anuarul demografic al Romaniei, Editura Academiei Romane
* * *, 1956
( )
* * *, 1992, Anuarul statistic al Romaniei, Editat de Directia de Statistica a Romaniei
Tufescu, V., 1970, Pe valea Moldovei, Editura Stiintifica Bucuresti


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!