Evolutia Numarului de Innoptari in Judetul Sibiu si Consecintele Acesteia asupra Capacitatii de Cazare

Cuprins licenta Cum descarc?

Lista tabelelor 4
Lista figurilor 4
INTRODUCERE 5
CAPITOLUL 1
COORDONATELE CERERII SI OFERTEI TURISTICE CA SI COMPONENTE A 
PIETEI TURISTICE 7
1.1. Particularitatile si structura pietei turistice 7
1.2. Cererea si consumul turistic 10
1.2.1. Semnificatia cererii turistice 10
1.2.2. Determinanti ai cererii turistice 13
1.2.3. Elasticitatea cererii turistice 16
1.2.4. Tendinte ale cererii si consumului turistic 20
1.3. Oferta turistica 21
1.3.1. Semnificatia si particularitatile ofertei turistice 21
CAPITOLUL 2
CIRCULATIA TURISTICA 25
2.1. Forme de turism: criterii, componente si caracteristici, interdependente si tendinte de diversificare 25
2.2. Metodologia cuantificarii circulatiei turistice: posibilitati si dificultati 33
2.2.1. Importanta unei metodologii de urmarire statistica a circulatiei turistice 33
2.2.2. Indicatori ai circulatiei turistice 36
2.3. Elemente necesare pentru elaborarea unei progneze a circulatiei turistice 39
CAPITOLUL 3
FLUXURI TURISTICE 42
3.1. Explicatia fluxului turistic 43
3.2. Masurarea fluxului turistic 43
3.3. Capacitatea de primire a fluxurilor turistice 44
3.4. Modele, metode si mijloace de analiza spatiala a fenomenului turistic 46
3.4.1. Modele de fluxuri turistice 46
3.4.2. Modele de fluxuri turistice de tipul origine-destinatie 49
3.4.3. Modele evolutive de fluxuri turistice 51
3.4.4. Modele evolutive de fluxuri turistice 51
CAPITOLUL 4
FORMA MODELULUI ECONOMIC SI ECONOMETRIC 54
4.1. Modelil economic si econometric 54
4.2. Clasificarea modelelor econometrice 55
4.3. Forma modelului liniar simplu 56
CAPITOLUL 5
STUDIU PRIVIND ANALIZA LEGATURILOR DINTRE CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICA IN FUNCTIUNE SI NUMARUL DE INNOPTARI IN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA 58
CONCLUZII 87
Bibliografie 93
Lista tabelelor
Tabelul 1: Relatia dintre elasticitatea cererii indusa de pret si venitul total 18
Tabelul 2: Forme de turism si scopurile calatoriei 28
Tabelul 3: Categoriile de motivatii si determinatii acesteia 31
Tabelul 4: Tipuri de turism si indicatorii uitilizati 37
Tabelul 5: Date statistice privind capacitatea de cazare si numarul de innoptari 58
Tabelul 6: Calcule necesare pentru determinarea parametriloe modelului 64
Tabelul 7: Analiza variatiei 75
Tabelul 8: Numarul de innoptari pe perioada 1994-2008 86
Lista figurilor
Figura 1: Structura cererii turistice, a unei tari sau regiuni, prin prisma determinantilor sai 15
Figura 2: Curba cererii si elasticitatea indusa de pret 17
Figura 3: Curba cererii si elasticitatea indusa de venit 19
Figura 4: Modelul Mariot referitor la fluxurile turistice intre doua localitati 47
Figura 5: Raporturile cauzale dintre regiunile emitatoare de tranzit si de destinatie 50
Figura 6: Etapele modelarii econometrice 56
Figura 7: Legatura dintre capacitatea de cazare turistica in functiune si numarul de innoptari in strucutrile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica in judetul Sibiu 62
Figura 8: Corelograma privind valorile variabilei x si ale variabilei reziduale u 69
Figura 9: Corelograma privind valorile variabilei dependetente si valorile variabilei reziduale 70
Figura 10: Graficul privind verificarea ipotezei de normalitate 73


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Turismul este astazi considerat de analisti ca unul din cele mai dinamice sectoare economice, cu o evolutie mereu oscilanta, fiind definita ca fiind industria cea mai profitabila la sfarsitului secolului XX.
Piata turistica este, predominanta, prin natura sa, o piata de servicii, dezvoltarea ei fiind conditionata de existenta unei oferte diversificate de prestatii de transport, cazare, agrement, tratament. Pe de alta parte se remarca existenta unor interferente intre piata turistica si cea a bunurilor destinate consumului turistic.
Motivatia pentru care am ales sa realizez aceasta lucrare este a observa cum s-a dezvoltat turismul in acest judet, mai ales ca in anul 2007 municipiul Sibiu, odata cu intrarea in Uniunea Europeana, a fost capitala culturala europeana. 
Scopul lucrarii ,,Evolutia numarului de innoptari in judetul Sibiu si consecintele acesteia asupra capacitatii de cazare" este de a studia evolutia fluxurilor turistice din perioada 1994 si pana in prezent prin date oficiale de la Institul National de Statistica si de a observa cum s-a manifestat turismul in acest judet, Sibiu, de dupa revolutie.
Un obiectiv al acestei lucrari este de a prezenta datele statistice rezultate in urma unei analize amanuntite. Un alt obiectiv pe care il propun este de a previziona capacitatea de cazare turistica si a estima numarul de innoptari pentru urmatorii ani.
Lucrarea este conceputa in doua parti si anume partea teoretica si partea practica.
Partea teoretica este structurata in patru capitole si anume: Coordonatele cererii si ofertei turistice ca si componenta a pietei turistice, Circulatia turistica, Fluxuri turistice si Forma modelului economic si econometric.
Primul capitol ,,Coordonatele cererii si ofertei turistice ca si componenta turistica" prezinta particularitatile cererii turistice precum si notiunile introductive, cererea si consuml turistic care se identifica prin semnificatia cererii turistice si principalele caracteristici. De asemenea in acest capitol se vom vorbi si depsre determinantii cererii turistice care sunt cei mai importanti in vederea realizarii unei vacante sau unui sejur. Nu trebuie uitate elasticitatea cererii turistice, tendintele cererii turistice si consumului turistic precum si oferta turistica fara de care nu am fi putut alege destinatiile favorite pentru a petrece o vacanta sau un sejur memorabil.
Circulatia turistica este prezentata in capitolul doi care are ca si continut formele de turism precum si criteriile, componentele, motivatiile, caracteristicile, interdependentele si tendintele de diversificare a acestora. Acest capitol, de asemenea, descrie si importanta unei metodologii de urmarire statistica a circulatiei turistice, indicatori ai circulatiei turistice fiecarui tip de turism (intern si international) si elemente necesare pentru elaborarea unei prognoze a circulatiei turistice.
Urmatorul capitol, fluxuri turistice, este prezentat prin explicatia fluxurilor turistice, masurarea fluxului turistic, capacitatea de primire a fluxurilor turistice. In ultima parte a acestui capitol sunt descrise modele, metode si mijloace de analiza spatiala a fenomenului turistic. Fiecare model este adaptat unei situatii specifice, in functie de amploarea amenajarilor si a fluxurilor tuiristice.
Modele economice si econometrice, ultimul capitol al partii teoretice, prezinta ce se intelege printr-un model economic si econometric, care sunt variabilele acestor modele, precum si clasificarile modelelor. 
Partea practica cu titlul ,,Studiul prinvind analiza legaturii intre capacitatea de cazre turistica in functiune si numarul de innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica in perioada 1994-2008" prezinta ce model econometric a rezultat in urma legaturii dintre cele doua variabile studiate si anume: capacitatea de cazare turistica in functiune si numarul de innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica. De asemenea am estimat parametrii modelului si am calculat valorile teoretice ale variabilei endogene, am verificat ipotezele de funadamentare a metodei celei mai mici patrate. Un alt subpunct al acetei parti practice se refera la verificarea semnificatiilor estimatorilor si verosimilitatea modelului. O partea interesanta a studiului o reprezinta evolutia innoptarilor din judetul Sibiu in perioada 1994-2008 prin: diferenta absoluta cu baza fixa si baza in lant, indicii statistici, diferenta relativa, modificarea in medie a numarului de innoptari, indicele mediu si ritmul mediu. Ultima parte a acestei parti practice prezinta previzionarea numarului de innoptari pe urmatorii cinci ani precum si estimarea capacitatii de cazare turistica in functiune pe anul 2009.
Consider ca aceasta lucrare este un inceput pentru a analiza punctele slabe si punctele tari ale judetului Sibiu, in anii in care turismul a fost in floare si in anii in care fluxurile de turisti au fost scazute, sperand ca in viitor prin promovarea judetului, fluxurile de turisti sa fie cat mai ridicate. 
CAPITOLUL 1
COORDONATELE CERERII SI OFERTEI TURISTICE CA SI COMPONENTE A PIETEI TURISTICE
1.1 Particularitatile si structura pietei turistice
Ciruclatia turistica este in esenta ei o migratie temporara si spontana, de tip particular, intreprinsa in scopul satisfacerii unor trebuinte individuale de consum. In cadrul acestui consum intra o serie de bunuri si servicii specifice. Ansamblul acestor bunuri si servicii necesare pentru consumul turistic este definit generic prin notiunea de produs turistic, iar ansamblul trebuintelor de acest gen este redat prin termenul de cerere turistica. In stransa legatura cu aceasta notiune este si oferta turistica inteleasa ca fiind ansamblul activitatilor legate de productia si distributia acestor produse turistice specifice.


Fisiere in arhiva (1):

  • Evolutia Numarului de Innoptari in Judetul Sibiu si Consecintele Acesteia asupra Capacitatii de Cazare.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!