Introducere .4 I. Date generale din literatura .. 6 1. Pneumoconiozele : istoric, generalitati , definitie , clasificare ..6 2. Clasificarea internationala a opacitatilor radilogice pulmonare ...10 3. Silicoza : definitie, etiologie .16 4. Patogenia silicozei 22 5. Diagnosticul silicozei ...26 6. Evolutia si complicatiile silicozei 30 7. Tratament si profilaxie silicozei .. 32 II. Cercetari personale .34 1. Introducere 34 1.1. Referinte istorico-geografice despre bazinul minier Rodna ...34 1.2. Obiectivele cercetarii .37 2. Material si metoda ... 38 3. Rezultate ...41 3.1. Caracterizarea lotului ..41 3.2. Prezenta obiceiului de a fuma .44 3.3. Vechimea expunerii la pulberi a lotului studiat ..46 3.4. Perioada de timp in ani de la incetarea expunerii la pulberi ...48 3.5. Ocuptia muncitorilor din lotul studiat in cadrul Exploatarii Miniere Rodna ..50 3.6. Boli profesionale asociate la lotul studiat ...51 3.7. Afectiuni pulmonare asociate la muncitori inclusi in studiu ..53 3.8. Prezenta si evolutia silicozei la lotul de muncitori studiati 55 4. Discutii .62 Concluzii .. 63 Bibliografie ... 64
Introducere Silicoza este o pneumoconioza prin excelenta colagena cauzata de inhalarea indelungata a pulberilor cu continut semnificativ de bioxid de siliciu ( SiO2 ) liber cristalin [1]. Pneumoconiozele sunt afectiunile pulmonare, numite si ,,pneumomonoultramicroscopicsilico-volcanioze" produse de praful aspirat in conditii profesionale pe caile respiratorii, ce este de natura anorganica, foarte rar de natura organica. Ajuns in caile respiratorii, acest praf fin, format din particule microscopice se depune in bronhii si in parenchimul pulmonar [2]. Parenchimul pulmonar este inlocuit cu tesut conjunctiv, boala e numita dupa natura prafului care a determinat imbolnavirea, in cazul silicozei imbolnavirea este provocata de praful fin, inhalat, de siliciu [3]. Odata cu perfectionarea proceselor tehnologice din industrie expunerea profesionala a scazut mult dar totusi ramane o patologie de actualitate pentru ca expunerea nu a disparut in totalitate si fiindca odata instalata, boala, evolueaza chiar daca expunerea a incetat. Astfel, silicoza ramane o patologie de mare actualitate, mai ales in tara noastra, fiind printre primele boli profesionale datorita frecventei sale prin prisma multitudinii de profesii cu risc de imbolnavire inca practicate, evolutiei sale de multe ori imprevizibila si progresiva si frecventelor complicatii ( tuberculoza pulmonara, insuficienta respiratorie ). Cei mai afectati de aceasta boala sunt minierii iar acest lucru se stie inca din vechime. Desi la noi in tara aceasta profesie este practicata tot mai putin datorita inchiderii majoritatii explotarilor miniere, aceasta patologie profesionala este de actualitate datorita evolutiei sale si dupa incetarea activitatii profesionale si disparitia expunerii la oxizi de siliciu. Bazinul minier Rodna, situat in judetul Bistrita-Nasaud, a reprezentat una din exploatariile miniere importante din Romania dar si un mediu profesional cu risc crescut pentru silicoza, fapt dovedit prin multiplele cazuri prezente chiar si azi cand au trecut 5 ani de la inchiderea Explotarii Miniere Rodna. Prin aceasta lucrare voi incerca sa demonstrez ca aceasta boala evolueaza, fie expunerea este prezenta si mai ales daca expunerea a incetat, urmarind pe cei expusi, fosti angajati ai E.M. Rodna, pe parcursul a 10 ani,chiar daca expunerea a disparut pentru majoritatea odata cu oprirea din activitate a acestora. In cadrul studiului efectuat sunt inclusi fosti angajati ai Exploatarii Miniere Rodna, care a incetat sa functioneze la 1 ianuarie 2007. Vreau sa multumesc pe aceasta cale domnei Profesor Universitar Doctor Marilena Oarga pentru intelegerea, sprijinul acordat, numeroasele indrumari si sfaturi care m-au ghidat la realizarea acestei lucrari. II. Date generale din literatura 1. Pneumoconiozele Pmneumoconiozele sunt cunoscute ca cele mai vechi imbolnaviri profesionale a caror istorie este strans legata de dezvoltarea minieritului. Probabilitatea existentei lor inca din neolitic a fost sugerata de cercetariile efectuate asupra unor cadavre preistorice si a unor mumii egiptene [4]. Chiar si Hipocrate a semnalat dispneea minerilor, din antichitate, ca la inceputul erei noastre sa fie sesizat efectul daunator al pulberilor din mine de catre Plinius, care recomanda si cateva masuri profilactice. In lucrarea ,, Von der Bergsught und anderen Bergkranheiten " din evul mediu, Parecelsus reda principalele operatii generatoare de risc pneumoconiogen. Efectele nefaste ale expunerii la pulberi in minele din lantul Carpatic sunt redate de Agricola in lucrarea ,,De Re Metalica" din anul 1556 iar Ramazzini, in anul 1700 descria deosebit de exact bolile profesionale ale minerilor in tratatul ,, De Morbis Artificum Diatriba " [5]. Primele observatii morfologice sunt facute de Morgani, in secolul XVIII, care a facut mai multe autopsii minerilor, gasind in plamani mase dense, antracotice. Odata cu industrializarea s-a dezvoltat si minieritul ducand si la cresterea interesului fata de afectiunile provocate de acesta. In 1837, Thomas Stratton, introduce termenul de antracoza, desemnand o pneumopatie cronica a minerilor ce munceau in minele de carbuni. In 1967, Zenker, vorbeste de pneumoconioza si in 1870, Visconti lanseaza termenul de silicoza cu o mai larga circulatie in literatura medicala [5]. Pentru multa vreme cunostintele in domeniu au fost insuficiente, atat in ceea ce priveste agresivitatea diversilor constituenti din pulberile inhalate cat profilaxia fata de acestea, de aceea terminologia de referinta a fost neadecvata [1].
1. Oarga, M.(2006) , Medicina Muncii, Editura Medicala Universitara ,, Iuliu Hatieganu " , Cluj-Napoca. 2. http://www.bloguletul.net/page/28/. 3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Silicoz%C4%83. 4. Worth, G. (1981), Handbuch der gesamten Arbeistmedizin, II Band , 144 ,Berutskrankheiten, 2 teil Band, Baader. 5. Cocarla, A. (1985), Bronhopneumopatii in mediu industrial, volum II,Editura Dacia, Cluj-Napoca. 6. Galy. P., Voisin. C., Berard. J., Grailles. M., Prignot. J.,(1988), Les tubercul pneumoconioses Masson, Editura Cie, Paris. 7. BARHARD, Z., ROTARU, G., LAZARESCU, I. (1983), Pneumoconioza minerilor din exploatarile carbonifere, 22, 261,Editura Medicala, Bucuresti. 8.GROSS, P.(1983), Pneumoconioses, in Encycopaedia of Occupational Health and Safety,vol II, Ed. ILO,Geneva. 9. Parmeggiani, L. (1983) Pneumoconioses international classification in Encycopaedia of Occupational Health and Safety,vol II, Ed. ILO,Geneva. 10. Niculescu, T.(1995), Pneumoconiozele in Medicina Interna,sub redactia L. Gherasim, volumul III, Editura Medicala, Bucuresti. 11. Oarga, M., Dumitru, C.B., Ionut, R. (2008), Radiologia pneumoconiozelor,clasificarea internationala ILO 2000,scopuri, limite, perspective,Clujul medical, volumul I, numarul 1, 2008, pp 22, accesat decembrie 2011 la adresa : [http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/archive/1-2008.pdf]. 12. http://www.cs.cmu.edu/~adg/images/minerals/q/cristobal.jpg 13. ZISKIND M. , JONES R. , WEILL H. (1976) , Silicosis ( State of the Art) , Revista americana de boli pulmonar , numarul 113, pp 64, Bucuresti, 1976. 14. DANIELLO, L., MAIER, N., SERBAN, Al., GELEPEU, E., PETRESCU, G., HOLAN, T., NADUDVARY. Gh.(1980),Studiul clinic si experimental din minele de argila, St. Cercet. Med.,numarul 11, pp 31,1980 Cluj-Napoca. 15. Ministerul Industriei - Departamentul Industriei Miniere si Geologiei. (1991), Norme de protectia muncii pentru industria miniera, Bucuresti. 65 16. http://imaging.birjournals.org/content/15/1/11/F1.small.gif 17. Petram, M., Cocarla, A., Onlici C.D., Negoiescu, S. (1994), Lipoproteinoza complicand evolutia unei silicotuberculoze, Comunicare la Conferinta Nationala de Medicina Muncii, Sinaia. 18. Daniello, L., Mladin, T., Gelepu, E. (1958), Silicoza si silicotuberculoza, Editura Academiei, Bucuresti. 19. CURRAN, R.C., ROWSELL, E.V. (1988),The application of the diffusionchamber techinques to the study of silicosis,J. Path. Bact.,66. 20. VIGLIANI E. C.,CHIAPPINO G. (1987),Physiopatologie de la silicose,Rev. Prat., 26. 21. Allison, A.C. (1981), Effects of silica on cellsin culture. In Inhaled Particles, volumul III, pp 437, Editura W.H. Walton, Unwin. 22. Nash, T., Allison , A.C., Harington, J.S.(1976), Physio-chemical properties of silica in relation to its toxicity, Revista Nature, Londra. 23. Gabor, S., Anca, Z., Zugravu, E.(1984), Effect of silica on peroxidation in the red cells, Int. Arch. ,Abesteimed, nr 32. 24. Heppleston, A.G. (1982), Silicotic fibrogenetic; A concept of pulmonary fibrosis, Ann. Occup. Hyg., nr 26. 25. http://pathhsw5m54.ucsf.edu/cts/unknown5/images/silic10.jpg 26. Schuyler, M.R., Gaumer, H.R., Stankus, R.P., et all (1980), Bronchoalveolar lavage in silicosis, Lung, nr 95. 27. Civil, G. W., Hepplestone, A. G. (1989), Replenishment of alveolar macrophages in silicosis: implication of recruitment by lipid feed-back, British Journal of Pathology, nr 60. 28. Lugano, E. M., Dauber, J. H., Elias, J. A., Bashey, R. I., Jimenez. S.A., Daniele, R. P. (1984), The regulation of lung fibroblast proliferation by alveolar macrophages in experiment silicosis, Am. Rev. Respirator Dissease, nr 29. 29. MANU,P. (1983), Medicina muncii, Editura Medicala, Bucuresti. 30. Niculescu, T., Lazarescu, I.,Melinte, L. et all. (1983),Cercetarile experimentale privind citotoxicitatea si fibrogenitatea pulberilor din turnatorii,Igiena,nr 32, Editura Academiei Bucuresti. 31. Barbu, Z.(1979), Studiul asupra anticorpiilor anti-pneumocite care apar la persoane cu expunere la pulberi de siliciu, Editura Medicala, Bucuresti. 32. Suciu, I., Cocarla, A., Parau, N. (1981), Factorul reumatoid in silicoza, Igiena, Editura Medicala, Bucuresti. 66 33. Cocarla, A., Gabuor, S., Milea M. (1977)., Serum imunologlobulins in workers exposed to silicogenic risk with tuberculin-negative test and hyperergia , J. Hyg. Epidemiol. Microbiol. Imunol., nr 32, Bucuresti. 34. Wahl, S.M., Wahl, L.M., Mc Carthy, J.B. (1998), Lymphocyte mediated activation of fibroblast proliferation and collagen production, Journal Immunologic, nr 121, Londra. 35. Cocarla, A., Tefas, L., Petran, M. (2000), Manual de Medicina Muncii, Editura Medicala Universitara ,,Iuliu Hatieganu" , Cluj-Napoca. 36.Lapp. N.L. (1983), Lung disease secondary to inhalation of nonfibrous minerals, Clinical Chest Med., nr 2, Dundee. 37. Toma, I. (2004), Medicina Muncii, Editura Sitech, Craiova. 38. Ionescu, C., (1988), Bolile plamanilor si pleurei, Editura Junimea, Bucuresti. 39. Zenz, C.,Dickerson, B., Horvath Jr.E. (1994), Occupational Medicine, Ed. 3. 40. Paius, L. (2003), Monografia Comunei Rodna Veche, Editura George Cosbuc, Bistrita. 41.Studiu Alameda la adresa accesata in aprilie 2012 : http://meds.wordpress.com/2008/02/21/fumuri/
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
