Evoluții și tendințe ale turismului românesc

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE.3
CAPITOLUL I. COORDONATELE PIEŢEI TURISTICE ÎN ROMÂNIA
1.1 Conţinutul şi caracterizarea pieţei turistice în România.5
1.2 Factorii pieţei turistice din România.7
1.3 Principalele atracţii turistice ale României.8
CAPITOLUL II. EVOLUŢII ŞI TENDINŢE ALE TURISMULUI ROMÂNESC
2.1 Analiza pieţei turistice din România.12
2.1.1 Oferta turistică din România.13
2.1.2 Cererea turistică din România.15
2.1.3 Analiza SWOT a României ca destinaţie turistică.17
2.2 Cererea şi oferta componentelor turistice la nivel regional. Încadrare și comparare.20
2.2.1 Cererea şi consumul turistic.20
2.2.2 Oferta şi producţia turistică.25
2.2.3 Raportul dintre ofertă şi cererea turistică.26
2.3 Analiza consumului de servicii turistice în România.28
CONCLUZII.32
BIBLIOGRAFIE.35

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
Turismul reprezintă un fenomen economico-social propriu civilizației moderne, puternic ancorat în viața societății aflându-se într-o relație de intercondiționalitate cu aceasta.
Lucrarea de faţă, îşi propune să ofere un fond de informaţii referitoare la evoluțiile și tendințele turismului românesc, fiind structurată pe două capitole, fiecare capitol tratând aspecte relevante cu titlul temei.
Primul capitol, intitulat „Coordonatele pieței turistice în România”, redă aspecte cu privire la conţinutul şi caracterizarea pieţei turistice în România, factorii pieţei turistice din România și principalele atracţii turistice ale României.
Piaţa turistică este parte integrantă a pieţei, în general, şi a pieţei serviciilor, în particular. Ca urmare, ea are o serie de trăsături comune ca ale acestora, dar şi foarte multe caracteristici proprii, dependente de specificul activităţii în acest domeniu. În concordanţa cu accepţiunea generală, piaţa turistică este reprezentată de totalitatea tranzacţiilor actelor de vânzare-cumpărare al căror obiect îl constituie produselor turistice, privită în conexiune cu relaţiile pe care le generează şi spaţiul geografic şi chiar timpul în care se desfășoară.
Între factorii care influenţează evoluţia pieţei turistice se înscriu: potențialul turistic, gradul de amenajare turistică a unui anumit spaţiu geografic, nivelul de dezvoltare a infrastructurii, dar și o serie de factori acţionează asupra cererii, iar prin intermediul acesteia asupra pieţei turistice; în rândul acestora, se înscriu: nivelul veniturilor populaţiei, al preţurilor şi tarifelor practicate, nivelul inflaţiei, factori geografici, demografici etc.
Evoluţia pieţei turistice mai este influenţată și de acţiunea unor factori specifici, cum ar fi: durata şi etalarea concediilor, timpul liber disponibil, politica socială promovată pentru satisfacerea nevoilor de ordin turistic ale unor categorii sociale etc. Toţi aceşti factori determină evoluţia pieţei turistice interne. O parte dintre aceştia influenţează însă, în măsură diferită, şi piaţa turistică externă. Sunt şi o serie de factori care determină exclusiv piaţa turistică externă, cum sunt: factorii politici, climatul internaţional, legislaţia, gradul de concentrare a pieţei turistice.
În România, turismul se constituie ca o componentă distinctă, cu un conținut bine delimitat față de celelalte ramuri, cu rol și obiective precise. Acesta beneficiază de o organizare proprie, de un sistem de verigi specializate, al căror scop îl reprezintă asigurarea condițiilor pentru desfășurarea eficientă a activității.
Situarea într-o zonă cu un climat temperat, la confluenţa unor elemente geografice remarcabile, precum Munţii Carpaţi, Dunărea şi Marea Neagră-se reflectă în diversitatea formelor de relief şi îmbinarea lor armonioasă, cărora le corespund nuanţe de climă, specii floristice şi faunistice, râuri şi oglinzi de apa, precum şi o mare varietate peisagistică; toate acestea reprezintă importante elemente de atracţie, conferind României statutul de destinaţie turistică.
Poziţia geografică, asigură țării noastre şi funcţia de turism de tranzit; teritoriul României este traversat de principalele drumuri ce realizează legătura ţărilor din zonele vestică şi nordică ale Europei cu sudul continentului, dar şi cu Orientul Apropiat şi Mijlociu.
Cel de-al II-lea capitol, “Evoluții și tendințe ale turismului românesc”, relatează aspecte privitoare la analiza pieţei turistice din România, făcând referire la oferta și cererea turistică din România, dar și la analiza SWOT a României ca destinaţie turistică; cererea şi consumul turistic, oferta şi producţia turistică, raportul dintre ofertă şi cererea turistică, dar și la analiza consumului de servicii turistice în România.
Cererea este expresia unei nevoi determinate de anatomia omului şi condiţiile existenţei sale sociale, răspunde unei aspiraţii către anumite lucruri, susţinute de posibilitatea de cumpărare dar şi de voinţa de achiziţionare a lucrurilor respective.
Atât cererea cât şi consumul turistic prezintă o serie de trăsături proprii care, îşi pun amprenta asupra modului de formare şi manifestare a acestora, asupra condiţiilor de realizare a echilibrului pieţei. Astfel, cererea şi consumul turistic se caracterizează printr-un dinamism accentuat, ele evoluează sub influenţa unei multitudini de factori de natură economică, socială, demografică, psihologică. Acţiunea acestor factori îşi pune amprenta asupra mărimii şi structurii cererii, asupra dimensiunilor şi tendinţelor consumului, exprimat prin intermediul circulaţiei turistic.
Oferta turistică are o existenţă de sine stătătoare, este fermă, cu o structură bine definită, în timp ce producţia nu poate exista în afara ofertei, este efemera şi se realizează numai pe măsura afirmării şi manifestării cererii. Oferta turistică este construită din potențial turistic, baza material specifică, forța de muncă, numărul, structura, nivelul de pregătire și serviciile. Aceste elemente, considerate determinanţi ai ofertei, se pot prezenta distinct, alcătuind o ofertă separată de locuri de cazare, de transport, de posibilităţi de odihnă, tratament, schi sau împreuna, sub forma pachetelor de vacanţă. De asemenea, ele au importanţă diferită, care se poate modifica în timp, pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor, valoarea lor poate spori sau se poate reduce prin dezvoltarea economică ţi turistică.
Toate acestea conferă ofertei turistice o serie de particularităţi, între care mai importante sunt: complexitatea şi eterogenitatea, creşterea diversificată, rigiditatea şi adaptarea parţială sau imperfecta la cerere.
Analiza SWOT reprezintă o sinteză a auditului de marketing care prezintă punctele forte şi cele slabe organizaţiei, precum şi oportunităţilor şi ameninţările mediului extern. Se realizează astfel o listă a caracteristicilor pozitive şi negative ale organizaţiei analizate, care o diferenţiază de organizaţiile concurente. În realizarea analizei SWOT, România trebuie privită ca o destinaţie turistică unitară care deţine atât puncte slabe, cât şi puncte forte şi care acţionează pe o piaţa în mişcare, beneficiind de oportunităţi, dar lovindu-se şi de ameninţările inerente unei pieţe imperfecte.

Fisiere în arhivă (1):

 Evolutii si tendinte ale turismului romanesc.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Alexandru D., Neguț S., Geografia turismului, Editura Academia, București, 2007;
2. Angelescu C., Jula D., Timpul liber. Condiţionări şi implicaţii economice, Editura Economică, 1997;
3. Bran F., Nistoreanu P., Ecoturism, Editura Economică, Bucureşti, 2000;
4. Barbu Gh. , Turismul în economia națională, Editura Sport-Turism, București, 1981;
5. Bari I., Economia mondială, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004;
6. Bucur Sabo Mariana, Marketing turistic, Editura IRESCSON, București, 2006;
7. Brown R.L., Eco-economie, Bucureşti, Editura Tehnică, 2001;
8. Cândea M., Erdeli G., Şimon T., Peptenatu D., Potenţialul turistic al României şi amenajarea turistică a spaţiului, Editura Universitară, Bucureşti 2003;
9. Cosmenscu I., Turismul – fenomen complex contemporan, Editura Economică, Bucureşti, 1998;
10. Cosmescu I., Turismul: fenomen social, economic și cultural, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2000;
11. Cocean P., Vlăsceanu Gh., Negoescu B., Geografia generală a turismului, Editura METEOR PRESS, 2003;
12. Cristureanu Cristina, Economia imaterialului: tranzacții internaționale cu servicii, Editura All Beck, București, 2009;
13. Diaconu Mihaela, Turism prin Internet, Bucureşti, Editura Tribuna Economică, 2004;
14. Emilian R., Managementul serviciilor, Editura Expert, București, 2005;
15. Glăvan V., Geografia turismului în România, Editura Institutului de Management Turism EDEN, Bucureşti, 1996;
16. Grigore M., Potenţialul natural al turismului, Editura Universităţii Bucureşti, 1974;
17. Ioncică, M. Economia serviciilor, Bucureşti, Editura Uranus, 2000;
18. Erdeli G., Istrate I., Potențialul turistic al României, Editura Universității din București, 1996;
19. Ionescu I. Turismul fenomen social economic şi cultural, Bucureşti, Editura Oscar Prinţ, 2000;
20. Isachen A. J., Hamilton B. C., Gylfason Th., Să înţelegem Economia de piaţă, Bucureşti, Editura Oscar Prinţ, 1992;
21. Istrate L., Bran F., Roşu, A. G., Economia turismului şi mediului înconjurător, Bucureşti, Editura Economică, 1996;
22. Lanquar R., Le tourisme internaţional, Paris, Presses Universitaires de France, 1989;
23. Lanquar R., peg. Le comercializare Touristique la mercatique touristique, Ed. Presses Universitaires de France (Puf), 1986;
24. Minciu Rodica, Economia Turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2006;
25. Minciu Rodica, Baron P., Neacșu N., Economia Turismului, Ediția a III-a, Editura Universității Independente Dimitrie Cantermir, București, 2003;
26. Minciu Rodica, Economia turismului ediția a II-a revăzută, editura Uranus, București, 2004;
27. Nedelea Alexandru, Piaţa turistică, Editura Didactică şi Pedologică, Bucureşti, 2003;
28. Neacșu N., Turismul și dezvoltarea durabilă, Editura Expert, București, 2005;
29. Nistoreanu P., Ecoturism și turism rural, Editura ASE, București, 2008;
30. Nistoreanu P., Economia turismului. Teorie şi practică, Editura ASE, Bucureşti, 2005;
31. Niţă L., Niţă C-tin., Piaţa turistică a României, Braşov, Editura Ecran Magazin, 2000;
32. Olteanu V., Marketingul serviciilor. Teorie şi practică, Editura Uranus, Bucureşti, 1999;
33. Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M., Potenţialul turistic. Lucrările Colocviului naţional de geografie a turismului, Editura Academiei României, Bucureşti, 1969;
34. Radu Emilia Ţuclea, Claudia Dragoş Vasile, Administrarea întreprinderii de comerţ, turism şi servicii, Editura ASE, Bucureşti, 2006;
35. Stănciulescu Gabriela, Economia Turismului şi serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti, 2006;
36. Stănciulescu G., Tehnica operaţiunilor de turism, Bucureşti, Editura ALL Educaţional, 1998;
37. Stănciulescu G., (coord.) Economia Turismului, Bucureşti, Editura Expert, 2001;
38. Stănciulescu G., (coord.) Managementul agenţiei de turism, Bucureşti, Editura ASE, 2002;
39. Snak O., Baron P., Neacșu N., Economia turismului, Editura Expert, București, 2009;
40. Țigu Gabriela, Turism montan, Editura Uranus, București, 2005;
41. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;
42. Anuarul statistic al României, INS, București, anii: 2000, 2003, 2007, 2009;
43. Economia mondială în cifre 2007, INS, București, 2009;
44. Institutul Național de Statistică 2014;
45. Strategia națională de dezvoltare economică pe termen mediu, 2003-2007, Autoritatea Națională pentru Turism;
46. Colecţia Revistei de Comerţ 2000 – 2004;
47. Legea nr.145/31.12.1994;
48. Ordonanţa Guvernamentală nr.62, care a devenit ulterior nr.145 din 27 decembrie 1994;
49. O.U.G Nr. 62/24.08.1994;
50. www.MinisterulTurismului.ro, Studii INSOMAR, noiembrie 2009;
51. www.mturism.ro, Strategia Autorităţii Naţionale pentru Turism, Bucureşti, 1.08.2006;
52. www.insee.ro, Turismul României.