Exploatarea Calcarului la Mina Buciumi

Cuprins licenta Cum descarc?

INTRODUCERE 4
CAP. l CALCARUL. DATE GENERALE 5
1.1 Sursele de calcar 5
1.1.1 Sursele de calcar clastice 5
1.1.2 Aria de raspandire 9
1.1. 3Varietati de calcar 6
1.1.4 Utilizare, conditii de calitate a produselor calcaroase 6
CAP. 2 PRACTICA PRELUCRARII CALCARELOR 9
2.1 Tehnologii aplicate in tara si pe plan mondial 9
CAP. 3 CALCULUL SCHEMEI DE PRELUCRARE A CALCARULUI 12
3.1 Materia prima - caracteristici 12
3.1.l Caracteristici mineralogice 12
3.1.2 Caracteristici chimice si fizice 12
3.1.3 Caracteristici granulometrice 12
3.2 Alegerea schemei de prelucrare a calcarului 13
3.2.l Schema de principiu 13
3.2.2 Indicatori tehnologici preconizati 14
3.3 Capacitatea zilnica si orara a instalatiei 14
3.4 Calculul schemei de sfaramare-clasare 14
3.4.1. Calculul indicatorilor de sfaramare-clasare 15
3.4.2 Calculul treptei I de sfaramare-clasare 17
3.4.3 Calculul treptei aII-a de sfaramare-clasare 23
3.4.4 Bilantul cantitativ al produselor de sfaramare-clasare 29
3.4.5 Indicatori tehnologici rezultati din calcul 31
CAP. 4 ALEGEREA SI CALCULUL UTILAJELOR 32
4.1 Alegerea utilajelor de sfaramare 32
4.1.1 Alegerea concasorului cu falci 32
4.1.2 Alegerea concasorului conic 33
4.2 Alegerea utilajelor de clasare 34
4.2.1 Calculul si alegere a gratarului cu bare fixe 34
4.2.2 Calculul si alegerea ciururilor vibrante 34
4.2.3 Calculul si alegerea utilajelor auxiliare 35
CAP. 5 STABILIREA SI CALCULUL UTILITATILOR 40
5.1 Stabilirea necesarului de apa 40
5.2 Stabilirea necesarului de de energie electrica 40
5.3 Stabilirea necesarului de materiale 41
5.4 Stabilirea necesarului de personal 41
CAP. 6 FLUXUL TEHNOLOGIC SI AMPLASAMENTUL UTILAJELOR PROIECTATE 42
6.1 Tehnologia de prelucrare propusa 42
6.2 Descrierea fluxului tehnologic propus 42
6.3 Planul general al instalatiei si amplasarea utilajelor 43
6.4 Norme si masuri de protectia muncii 44
CAP. 7 ANALIZA ECONOMICA 46
7.1. Stabilirea cheltuielilor de investite 46
7.1.1 Cheltuieli pentru lucrarile de constructii si arhitectura 46
7.1.2 Cheltuieli cu achizitia si montajul 46
7.1.3 Conducte tehnologice 47
7.1.4 Confectii metalice 48
7.1.5 Instalatii electrice 48
7.1.6 Platforme metalice 48
7.1.7 Instalatii sanitare, de ventilatie si de incalzire 48
7.2. Calculul pretului de productie 48
7.2. l Cheltuieli materiale 48
7.2.2 Cheltuieli cu personalul 49
7.2.3 Structura costului de productie 50
7.3 Valoarea productiei marfa 51
7.4 Cheltuieli totale raportate la 1000 LEI productie marfa 51
7.5 Indicatorii economici ai investitiei 52
CAP. 8 CONCLUZIIFINALE 53
BIBLIOGRAFIE 55
ANEXE GRAFICE 56


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Sistarea activitatii de extractie a minereurilor neferoase la nivel national, a comutat atentia acestui domeniu catre resursele indispensabile sectorului cu cea mai mare crestere in ultimii ani si anume: constructiile.
Potrivit datelor Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, in topul celor mai ravnite resurse minerale se afla zacamintele de calcar, calcarul constituie materia prima necesara fabricarii cimentului si varului, a sticlei silico-calco-sodice, a obtinerii mozaicului pentru lucrari ornamentale, a betoanelor decorative, precum si a agregatelor utilizate la constructia drumurilor.
Proprietatile fizice si chimice ale calcarului, ii confera utilitate ca fondant in industria siderurgica, in industria chimica la fabricarea sodei, clorurii de calciu si a carbidului, in industria alimentara (fabricarea zaharului) precum si la desulfurarea gazelor provenite din arderea combustibililor solizi cu continut ridicat de sulf (sisturi bituminoase si lignit). Acest din urma domeniu de utilizare, prezinta o importanta deosebita atat sub aspect economic, cat si din punctul de vedere al protectiei mediului inconjurator, metoda utilizata, AGFD (Advanced Flue Gas Desulfuratiori) permitand indepartarea dioxidului de sulf din gazele de ardere intr-o instalatie absorbanta, in care au loc toate cele trei faze ale procesului de desulfurare (racirea gazelor, absorbtia dioxidului de sulf de catre calcar si oxidarea acestuia in scopul producerii gipsului). 
Proiectul de diploma se refera la proiectarea unei instalatii de prelucrare a calcarului, la o capacitate medie lunara de 10.000 t si isi propune realizarea unui flux tehnologic alcatuit din operatii de sfaramare-clasare, care sa permita obtinerea unui numar de trei clase granulometrice (60/100) mm, (20/30) mm si (0/20) mm, valorificabile atat in sectorul amenajarilor rutiere si in industria liantilor, cat si la realizarea lucrarilor de decoratiuni si finisaje exterioare ale constructiilor.
CAPITOLUL I
CALCARUL. DATE GENERALE 
Calcarul, carbonat de calciu CaCO3, sau piatra de var este o roca sedimentara, dominant organica, ce are ca si component principal (cca. 99 %) mineralul cunoscut sub numele de calcit.
Sub aspect economic, calcarele prezinta o importanta deosebita, acestea constituind pe de o parte rezervoare naturale de depozitare a petrolului si a gazelor naturale, iar pe de alta parte, materia prima indispensabila in industria materialelor de constructie. Totodata, calcarul este roca in care au loc procesele carstice, responsabile de formarea pesterilor, locuri de maxima atractie si importanta in dezvoltarea turismului.
Calcaruleste una dintre cele mai raspandite roci din scoarta terestra fiind prezent in variate formatiuni geologice atat sub forma de roca monominerala, cat si in asociatie cu alte minerale. Este o roca sedimentara, in cea mai mare parte biogena, dar poate sa mai ia nastere atat prin procese chimice de precipitare din ape cu continut de calcar dizolvat, cat si prin procese de eroziune, in care, acesta este transportat sub forma de bulgari in diverse locuri, unde se formeaza roci, sau depozite noi de calcar.
1.1. SURSELE DE CALCAR
Calcarul poate proveni din urmatoarele surse:
Sursele de calcar biogen constituite din depuneri de calcar rezultat din fosile, alge, bacterii, schelete de corali, in apele calde marine, cu adancimi sub 5000 m, avand la inceput aspectul unui mal. Din aceasta categorie fee parte: creta si calcarele sedimentare cu structura fina, microcristalina [1].
Sursele de calcar biogen-chimice, apele ce contin hidrocarbonat de calciu, mult mai solubil in apa, decat carbonatul, din categoria carora fac parte: carbonati (calcare, dolomite) sulfati (gips), cloruri etc. [2].
Sursele de calcar clastice, procesele elastice, procese de eroziune, transport si depozitare a calcarului, din punct de vedere petrografic sunt denumite brecii, pot fi insotite si de alte minerale, motiv pentru care sunt considerate impropriu, calcare.
1.1.2 Aria de raspandire
Calcarul este o roca foarte raspandita, fiind prezent in variate formatiuni geologice, atat ca roca minerala, cat si in asociatie cu alte minerale [1].
- in Romania, se intalneste in complexele cristaline sub forma de calcare cristaline si marnoase, in Carpatii Orientali (Muntii Rodnei, Bistritei) in Carpatii Meridionali (Muntii Fagaras, Poiana Ruscai) si in Muntii Apuseni (Muntii Bihor si Trascau) [2]. De asemenea, apare in numeroase formatiuni sedimentare din Dobrogea, din Muntii Hasmas, Piatra Craiului, Parang, Retezat, Ceahlau, Bucegi, 
Padurea Craiului, bazinul Maramures.
- in Europa, depozite mari de calcar de origine biogena, formate in urma cu sute de milioane de ani se afla in sudul Germaniei, in nordul muntilor Alpi si in Europa Centrala.
1.1.3 Varietati de calcar
Calcarul este prezent in litosfera sub diferite forme, dintre care se remarca:
o calcarul Fax - un calcar coraligen intalnit pe insula Seeland (Danemarca) format in urma cu 60 milioane ani;
o stalactite din pesteri;
o travertin - o forma de calcar extrem de poros depus pe malurile paraurilor (Bavaria, Stuttgard, bazinul Turingiei, Weimar-Ehringsdorf, Tivoli-Italia);
o calcar selenar - depunere de calcit in pestera Mondmilchloch (Elvetia);
o terase de calcar - formate langa izvoare cu apa bogata in carbonat de calciu(Pamukkale-Turcia si Mammoth Hot Spring-SUA);
o creta - o forma de calcar poros, lipsit de impuritati, intalnit in asa-numitul ,,cordon al cretei" din Europa, ce se intinde din Anglia, prin Franta, ajungand pana la Marea Baltica.
1.1.4 Utilizare, conditii de calitate a produselor calcaroase
Calcarul are o larga utilizare, diferentiata dupa caracteristicile rocii Astfel, calcarele cu structura compacta sunt folosite ca elemente decorative in lucrarile de constructii, in industria ceramicii, a sticlei, la fabricarea liantilor (ciment, var) si altor materiale de constructii precum si in siderurgie.
Caracteristicile calitative ale calcarului utilizat la fabricarea varului sunt prezentate in tabelul 1-1.
Tabelul 1-1 - Caracteristicile calcarului utilizat la fabricarea varului
Domeniul Caracteristici Categoria
I1 I2 C8 C1 C2
Fabricarea varului industrial si pentru constructii CaCO3 % min 97,0 95,0 96,0 94,0 98,0
MgCO3+Al2O3 % min 1,5 2,5 3,0 6,0 7,0
Fe2O3 % max 0,6 1,2 2,0 2,0 3,5
SiO2 % max 0,6 1,2 2,0 - -
Stot % max 0,05 0,1 - - -
Fabricarea varului industrial in cuptoare rotative K2O % max 0,15 - - - -
Na2O % max 0,06 - - - -
TiO2 % max 0,10 - - - -
In industria sticlei si ceramicii fine, calcarul se utilizeaza ca adaos in sarja de 
amestec a materiei prime si dupa domeniul de utilizare, se clasifica in trei categorii [3]:
o calitatea I - pentru sticla de menaj, sticla alba pentru articole tehnice si de laborator,ceramica fina;
o calitatea a Il-a - sticla pentru geamuri, sticla alba pentru ambalaje si pentru articole delaborator;
o calitatea a IlI-a - sticla colorata pentru ambalaje.
Caracteristicile calitative pentru calcarul utilizat in industria sticlei si a ceramicii fine sunt prezentate in tabelul 1-2.


Fisiere in arhiva (1):

  • Exploatarea Calcarului la Mina Buciumi.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!