Extragerea metalelor prețioase din componente electronice

Cuprins licență Cum descarc?

Introducere.5
CAPITOLUL I
PROCEDEE DE EXTRAGERE A METALELOR PREȚIOASE DIN COMPONENTELE ELECTRONICE.7
1.1 Procedee de dizolvare a metalelor prețioase din componente electronice.11
1.1.1 Solubilizarea metalelor prețioase cu sistemul cupru-tiosulfat-amoniac.12
1.1.2 Dizolvarea aurului şi argintului în prezența tioureei.12
1.1.3 Dizolvarea electrochimică imediată a aurului şi argintului.13
1.2 Recuperarea aurului şi argintului prin cementare.13
1.3 Recuperarea aurului şi argintului prin electroextracţie.13
CAPITOLUL II
CARACTERIZAREA ȘI COMPOZIȚIA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE. GESTIONAREA DEȘEURILOR ELECTRONICE.15
2.1 Structura componentelor electronice.17
2.1.1 Tipurile și structura materialelor plastice care intră în componența echipamentelor electronice.19
2.2 Gestionarea echipamenteleor electronice uzate.21
CAPITOLUL III
DETERMINAREA COSTURILOR PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE.28
3.1 Evaluarea cantităţilor de deşeuri de echipamente electrice şi electronice.28
3.1.1 Estimarea cantităţilor de DEEE în Europa.28
3.2 Estimarea cantităţilor de DEEE în Germania.31
3.3 Estimarea cantităţilor de DEEE în România, pentru perioada 2005-2019.32
3.3.1 Aparate de uz casnic de mari dimensiuni.32
3.3.2 Echipamente de larg consum.33
3.4 Tehnologii de reciclare a DEEE.34
3.4.1 Îmbunătăţirea tehnologiilor de prelucrare.38
3.5 Evaluarea numărului minim necesar de centre de colectare a DEEE în România.39
3.5.1 Situaţia actuală a gestionării DEEE în România.41
3.6 Analiza tehnico economică privind activitatea de gestionare a DEEE.43
3.6.1 Activităţi generatoare de costuri.43
3.6.2 Colectarea selectivă a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.43
3.6.3 Sortarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.44
3.6.4 Tratarea (dezmembrarea, valorificarea) deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.44
3.6.5 Categorii de costuri.44
3.6.6 Date de bază pentru determinarea costurilor de gestionare a echipamentelor electrice şi electronice.45
Concluzii.49
Bibliografie.51


Extras din licență Cum descarc?

Introducere
Definiţia componentei electronice: o realizare distinctă, caracterizată de mai multe proprietăţi fizice, cu carcater monolitic (deci fără posibilitatea descompunerii în alte elemente utilizabile în construcţia aparatelor electronice).
Clasificarea lor se poate face după mai multe criterii:
1. Capacitatea de a transforma energia electrică de curent continuu în energie de curent alternativ
2. Natura purtătorilor de sarcină ce participă la conducţia electrică din componentă
Componentele pasive nu permit, numai prin funcţionalitatea lor, transformarea energia de curent continuu în energie de curent alternativ. Ca o consecinţă cu ele nu se poate realiza amplificarea în putere a semnalelor variabile. Exemple: rezistorul, condensatorul, bobina, dioda, etc.
Componentele active permit transformarea energiei de curent continuu în energie de curent alternativ. Această proprietate permite să se obţină amplificarea semalelor variabile în putere. Exemple: tranzistoare, tiristoare, etc.
Componentele electronice, atât cele pasive cât şi cele active, au o varietate foarte mare de forme şi dimensiuni. 
La ora actuală datorită miniaturizării, dimensiunile tuturor componentelor electronice s-a micşorat foarte mult, necesitând tehnologii foarte avansate de realizare a plăcilor de cablaj imprimat cât şi de lipire a componentelor. 
Există două mari categorii de componente electronice: a. componente electronice cu montare prin inserţie, care se plantează pe circuite de cablaj prevăzute cu găuri pentru lipire (THT = Through-Hole Technology). b. componente electronice cu montare pe suprafaţă, care se plantează pe suprafaţa circuitului de cablaj imprimat (SMT = Surface Mount Technology). Componentele electronice THD au dimensiuni mai mari decât cele SMD şi datorită terminalelor mult mai lungi cu care sunt prevăzute.
În Statele Unite, se estimează că peste 70% dintre computerele și monitoarele aruncate, precum și mai bine de 80% dintre televizoare sfârșesc în gropile de gunoi, în ciuda unui număr tot mai mare de legi - formulate la nivel de state - ce interzic aruncarea echipamentelor electronice, din care se pot scurge în sol plumb, mercur, arsenic, cadmiu, beriliu și alte substanțe toxice. Pe de altă parte, un volum cutremurător de echipamente electronice neutilizate stau depozitate. 
Chiar dacă aceste echipamente uzate moral rămân la nesfârșit depozitate în poduri sau în subsoluri, fără să ajungă vreodată într-o groapă de gunoi, și această soluție are un impact indirect asupra mediului.
În afară de substanţe toxice, deşeurile electronice conţin cantităţi semnificative de argint, aur şi alte metale preţioase, care sunt conductori electrici extrem de eficienţi. Teoretic, reciclarea aurului de pe plăcile de baza ale computerelor vechi e mult mai eficientă şi mai puţin agresivă pentru mediu decât extragerea lui din zăcământ, adesea prin activităţi miniere de suprafaţă, care pun în pericol pădurile tropicale virgine.
La ora actuală, mai puţin de 20% dintre deşeurile electronice care intră în fluxul de gunoaie solide sunt colectate prin companiile care îşi fac reclamă că agenţi de reciclare. Totuşi reciclarea, în sistemul actual, e mai puţin benignă decât pare.
În timp ce unii agenţi procesează materialele în idea de a reduce nivelul de poluare şi riscurile la adresa sănătăţii, mulţi alţii le vând unor comercianţi care le expediază în ţările în care legislaţia ecologică e slabă. Pentru oamenii din ţările sursă a acestor aranjamente, e o soluţie comodă, de tipul "ceea ce nu se vede nu există".
Multe guverne, conştiente că deşeurile electronice manevrate necorespunzător periclitează mediul şi sănătatea, au încercat să impună reglementări internaţionale. Convenţia de la Basel, din 1989, un acord încheiat între 170 de naţiuni, cere că ţările dezvoltate să informeze ţările în curs de dezvoltare cu privire la viitoarele transporturi de deşeuri periculoase.
Grupări ecologiste şi multe ţări subdezvoltate au declarat că termenii acestui acord sunt prea vagi şi, în 1995, protestele au dus la formularea unui amendament, cunoscut sub numele de Interdicţia de la Basel, care nu mai permite transporturi de deşeuri periculoase către ţările sărace.
Deşi interdicţia nu a produs încă efecte, Uniunea Europeană a introdus deja aceste cerinţe în legislaţie. De asemenea, UE cere producătorilor să preia o parte din povara distrugerii deşeurilor în condiţii de siguranţă.
Recent, o nouă directiva a UE încurajează "designul ecologic" al produselor electronice, stabilind nivelurile permise de plumb, mercur, substanţe ignifuge şi de alte natură. O altă directiva impune producătorilor să construiască infrastructură necesară pentru a colecta şi recicla deşeurile electronice - o strategie numită "recuperare".
În ciuda acestor măsuri, cantităţi incalculabile de deşeuri electronice încă se strecoară prin porturile europene, îndreptându-se spre ţările în curs de dezvoltare.


Fisiere în arhivă (1):

  • Extragerea Metalelor Pretioase din Componente Electronice.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

Directiva 2002/96/EC;
Directiva 2002/95/EC;
HG 448/19.05.2005;
ICPE Studiu privind estimările volumului de deşeuri provenite din frigidere, televizoare sau similare. 2006-12-05;
ICPE Elaborarea structurii formularelor de ancheta în concordanţă cu cerinţele Dir. 2002/95/CE;
K. Salazar, M. K. Mcnutt, „Mineral Commodity Summaries 2012”, United States Government Printing Office, Washington, 2012;
F. Golumbioschi, „Tehnologia proceselor electrochimice curs I”, Universitatea Tehnică din Timişoara, Facultatea de chimie industrială, Timişoara, 1995;
www.intox.org/databank/documents/chemical/cadmium/ehc135.htm, accesat în data de 15.03.2015;
www.c-f-c.com/supportdocs/cfcs.htm, accesat în data de 15.03.2015;
Crowe, M et all, 2003, ‘Waste from Electrical and Electronic Equipment (WEEE)- quantities, dangerous substances and treatment methods’, European Topic Center on Waste, European Environment Agency;
http://www.atsdr.cdc.gov / toxfaq.html, accesat în data de 16.03.2015;
Hai-Yong Kang, J. M. Schoenung, „Electronic waste recycling: A review of U.S. infrastructure and technology options”, Resources, Conservation and Recycling, 45, 2005;
G. Senanayake, „Gold leaching in non-cyanide lixiviant systems: critical issues on fundamentals and applications”, Minerals Engineering, 17, 2004;
H. Zhang, D. B. Dreisinger, „The recovery of gold from ammoniacal thiosulfate solutions containing copper using ion exchange resin columns”, Hydrometallurgy, 72, 2004;
I. Chandra, M.I. Jeffrey, „An electrochemical study of the effect of additives and electrolyte on the dissolution of gold in thiosulfate solutions”, Hydrometallurgy, 73, 2004;
D. Feng, J.S.J. van Deventer, „Thiosulphate leaching of gold in the presence of ethylenediaminetetraacetic acid (EDTA)”, Minerals Engineering, 23, 2010;
S. Zheng, Y. Wang, L. Chai, „Research status and prospect of gold leaching in alkaline thiourea solution”,Minerals Engineering, 19, 2006;
M.A. Diaz, G.H. Kelsall, N.J. Welham, „ Electrowinning coupled to gold leaching by electrogenerated chlorine I. Au( III) -Au(I) /Au kinetics in aqueous Cl2,/Clelectrolytes”, Journal of Electroanalytical Chemistry, 361, 1993;
G.V.K. Puvvada, D.S.R. Murthy, „Selective precious metals leaching from a chalcopyrite concentrate using chloriderhypochlorite media”, Hydrometallurgy, 58, 2000;
B. Pollet, J.P. Lorimer, S.S. Phull, J.Y. Hihn, „A novel angular geometry for the sonochemical silver recovery process at cylinder electrodes”, Ultrasonics Sonochemistry, 10, 2003;
Lifeng, Zhang, Recycling of electronic wastes: Curent Perspective, În Revista, JOM, Journal of the Minerals, Metals and Materials, vol.63, Nr.8;
Tanskanen, P., Management and recycling of electronic waste. În Revista, Journal Acta Materialia, Vol. 61, Nr.3, 2013;
Yong-Chul, Jang, Waste electrical and electronic equipment (WEEE) management in Korea: generation, collection, and recycling systems. În Revista J Mater Cycles Waste Management, vol.12, 2010;
Rusu, T, Bejan, M., Deșeul – sursă de venit. Editura MEDIAMIRA, Cluj Napoca, 2006;
Rusu, T, Soporan, V, Nemeş, O., Deşeuri şi tehnologii de valorificare Editura UTPRESS, Cluj Napoca, 2008, p. 80; F. Golumbioschi, „Tehnologia proceselor electrochimice curs I”, Universitatea Tehnică din Timişoara, Facultatea de chimie industrială, Timişoara, 1995;


Banii înapoi garantat!

Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.


Descarcă această licență cu doar 8€

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.

1. Numele și adresa de email:

ex. Andrei, Oana
ex. Popescu, Ionescu

* Pe adresa de email specificată vei primi link-ul de descărcare. Asigură-te că adresa este corectă și că poate primi email-uri.

2. Alege modalitatea de plată preferată:



* La pretul afișat se adaugă 19% TVA.


Hopa sus!