Extragerea Metalelor Pretioase din Componente Electronice

Cuprins licenta Cum descarc?

Introducere.5
CAPITOLUL I
PROCEDEE DE EXTRAGERE A METALELOR PRETIOASE DIN COMPONENTELE ELECTRONICE.7
1.1 Procedee de dizolvare a metalelor pretioase din componente electronice.11
1.1.1 Solubilizarea metalelor pretioase cu sistemul cupru-tiosulfat-amoniac.12
1.1.2 Dizolvarea aurului si argintului in prezenta tioureei.12
1.1.3 Dizolvarea electrochimica imediata a aurului si argintului.13
1.2 Recuperarea aurului si argintului prin cementare.13
1.3 Recuperarea aurului si argintului prin electroextractie.13
CAPITOLUL II
CARACTERIZAREA SI COMPOZITIA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE. GESTIONAREA DESEURILOR ELECTRONICE.15
2.1 Structura componentelor electronice.17
2.1.1 Tipurile si structura materialelor plastice care intra in componenta echipamentelor electronice.19
2.2 Gestionarea echipamenteleor electronice uzate.21
CAPITOLUL III
DETERMINAREA COSTURILOR PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE SI ELECTRONICE.28
3.1 Evaluarea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice si electronice.28
3.1.1 Estimarea cantitatilor de DEEE in Europa.28
3.2 Estimarea cantitatilor de DEEE in Germania.31
3.3 Estimarea cantitatilor de DEEE in Romania, pentru perioada 2005-2019.32
3.3.1 Aparate de uz casnic de mari dimensiuni.32
3.3.2 Echipamente de larg consum.33
3.4 Tehnologii de reciclare a DEEE.34
3.4.1 Imbunatatirea tehnologiilor de prelucrare.38
3.5 Evaluarea numarului minim necesar de centre de colectare a DEEE in Romania.39
3.5.1 Situatia actuala a gestionarii DEEE in Romania.41
3.6 Analiza tehnico economica privind activitatea de gestionare a DEEE.43
3.6.1 Activitati generatoare de costuri.43
3.6.2 Colectarea selectiva a deseurilor de echipamente electrice si electronice.43
3.6.3 Sortarea deseurilor de echipamente electrice si electronice.44
3.6.4 Tratarea (dezmembrarea, valorificarea) deseurilor de echipamente electrice si electronice.44
3.6.5 Categorii de costuri.44
3.6.6 Date de baza pentru determinarea costurilor de gestionare a echipamentelor electrice si electronice.45
Concluzii.49
Bibliografie.51


Extras din licenta Cum descarc?

Introducere
Definitia componentei electronice: o realizare distincta, caracterizata de mai multe proprietati fizice, cu carcater monolitic (deci fara posibilitatea descompunerii in alte elemente utilizabile in constructia aparatelor electronice).
Clasificarea lor se poate face dupa mai multe criterii:
1. Capacitatea de a transforma energia electrica de curent continuu in energie de curent alternativ
2. Natura purtatorilor de sarcina ce participa la conductia electrica din componenta
Componentele pasive nu permit, numai prin functionalitatea lor, transformarea energia de curent continuu in energie de curent alternativ. Ca o consecinta cu ele nu se poate realiza amplificarea in putere a semnalelor variabile. Exemple: rezistorul, condensatorul, bobina, dioda, etc.
Componentele active permit transformarea energiei de curent continuu in energie de curent alternativ. Aceasta proprietate permite sa se obtina amplificarea semalelor variabile in putere. Exemple: tranzistoare, tiristoare, etc.
Componentele electronice, atat cele pasive cat si cele active, au o varietate foarte mare de forme si dimensiuni. 
La ora actuala datorita miniaturizarii, dimensiunile tuturor componentelor electronice s-a micsorat foarte mult, necesitand tehnologii foarte avansate de realizare a placilor de cablaj imprimat cat si de lipire a componentelor. 
Exista doua mari categorii de componente electronice: a. componente electronice cu montare prin insertie, care se planteaza pe circuite de cablaj prevazute cu gauri pentru lipire (THT = Through-Hole Technology). b. componente electronice cu montare pe suprafata, care se planteaza pe suprafata circuitului de cablaj imprimat (SMT = Surface Mount Technology). Componentele electronice THD au dimensiuni mai mari decat cele SMD si datorita terminalelor mult mai lungi cu care sunt prevazute.
In Statele Unite, se estimeaza ca peste 70% dintre computerele si monitoarele aruncate, precum si mai bine de 80% dintre televizoare sfarsesc in gropile de gunoi, in ciuda unui numar tot mai mare de legi - formulate la nivel de state - ce interzic aruncarea echipamentelor electronice, din care se pot scurge in sol plumb, mercur, arsenic, cadmiu, beriliu si alte substante toxice. Pe de alta parte, un volum cutremurator de echipamente electronice neutilizate stau depozitate. 
Chiar daca aceste echipamente uzate moral raman la nesfarsit depozitate in poduri sau in subsoluri, fara sa ajunga vreodata intr-o groapa de gunoi, si aceasta solutie are un impact indirect asupra mediului.
In afara de substante toxice, deseurile electronice contin cantitati semnificative de argint, aur si alte metale pretioase, care sunt conductori electrici extrem de eficienti. Teoretic, reciclarea aurului de pe placile de baza ale computerelor vechi e mult mai eficienta si mai putin agresiva pentru mediu decat extragerea lui din zacamant, adesea prin activitati miniere de suprafata, care pun in pericol padurile tropicale virgine.
La ora actuala, mai putin de 20% dintre deseurile electronice care intra in fluxul de gunoaie solide sunt colectate prin companiile care isi fac reclama ca agenti de reciclare. Totusi reciclarea, in sistemul actual, e mai putin benigna decat pare.
In timp ce unii agenti proceseaza materialele in idea de a reduce nivelul de poluare si riscurile la adresa sanatatii, multi altii le vand unor comercianti care le expediaza in tarile in care legislatia ecologica e slaba. Pentru oamenii din tarile sursa a acestor aranjamente, e o solutie comoda, de tipul "ceea ce nu se vede nu exista".
Multe guverne, constiente ca deseurile electronice manevrate necorespunzator pericliteaza mediul si sanatatea, au incercat sa impuna reglementari internationale. Conventia de la Basel, din 1989, un acord incheiat intre 170 de natiuni, cere ca tarile dezvoltate sa informeze tarile in curs de dezvoltare cu privire la viitoarele transporturi de deseuri periculoase.
Grupari ecologiste si multe tari subdezvoltate au declarat ca termenii acestui acord sunt prea vagi si, in 1995, protestele au dus la formularea unui amendament, cunoscut sub numele de Interdictia de la Basel, care nu mai permite transporturi de deseuri periculoase catre tarile sarace.
Desi interdictia nu a produs inca efecte, Uniunea Europeana a introdus deja aceste cerinte in legislatie. De asemenea, UE cere producatorilor sa preia o parte din povara distrugerii deseurilor in conditii de siguranta.
Recent, o noua directiva a UE incurajeaza "designul ecologic" al produselor electronice, stabilind nivelurile permise de plumb, mercur, substante ignifuge si de alte natura. O alta directiva impune producatorilor sa construiasca infrastructura necesara pentru a colecta si recicla deseurile electronice - o strategie numita "recuperare".
In ciuda acestor masuri, cantitati incalculabile de deseuri electronice inca se strecoara prin porturile europene, indreptandu-se spre tarile in curs de dezvoltare.


Fisiere in arhiva (1):

  • Extragerea Metalelor Pretioase din Componente Electronice.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

Directiva 2002/96/EC;
Directiva 2002/95/EC;
HG 448/19.05.2005;
ICPE Studiu privind estimarile volumului de deseuri provenite din frigidere, televizoare sau similare. 2006-12-05;
ICPE Elaborarea structurii formularelor de ancheta in concordanta cu cerintele Dir. 2002/95/CE;
K. Salazar, M. K. Mcnutt, ,,Mineral Commodity Summaries 2012", United States Government Printing Office, Washington, 2012;
F. Golumbioschi, ,,Tehnologia proceselor electrochimice curs I", Universitatea Tehnica din Timisoara, Facultatea de chimie industriala, Timisoara, 1995;
www.intox.org/databank/documents/chemical/cadmium/ehc135.htm, accesat in data de 15.03.2015;
www.c-f-c.com/supportdocs/cfcs.htm, accesat in data de 15.03.2015;
Crowe, M et all, 2003, 'Waste from Electrical and Electronic Equipment (WEEE)- quantities, dangerous substances and treatment methods', European Topic Center on Waste, European Environment Agency;
http://www.atsdr.cdc.gov / toxfaq.html, accesat in data de 16.03.2015;
Hai-Yong Kang, J. M. Schoenung, ,,Electronic waste recycling: A review of U.S. infrastructure and technology options", Resources, Conservation and Recycling, 45, 2005;
G. Senanayake, ,,Gold leaching in non-cyanide lixiviant systems: critical issues on fundamentals and applications", Minerals Engineering, 17, 2004;
H. Zhang, D. B. Dreisinger, ,,The recovery of gold from ammoniacal thiosulfate solutions containing copper using ion exchange resin columns", Hydrometallurgy, 72, 2004;
I. Chandra, M.I. Jeffrey, ,,An electrochemical study of the effect of additives and electrolyte on the dissolution of gold in thiosulfate solutions", Hydrometallurgy, 73, 2004;
D. Feng, J.S.J. van Deventer, ,,Thiosulphate leaching of gold in the presence of ethylenediaminetetraacetic acid (EDTA)", Minerals Engineering, 23, 2010;
S. Zheng, Y. Wang, L. Chai, ,,Research status and prospect of gold leaching in alkaline thiourea solution",Minerals Engineering, 19, 2006;
M.A. Diaz, G.H. Kelsall, N.J. Welham, ,, Electrowinning coupled to gold leaching by electrogenerated chlorine I. Au( III) -Au(I) /Au kinetics in aqueous Cl2,/Clelectrolytes", Journal of Electroanalytical Chemistry, 361, 1993;
G.V.K. Puvvada, D.S.R. Murthy, ,,Selective precious metals leaching from a chalcopyrite concentrate using chloriderhypochlorite media", Hydrometallurgy, 58, 2000;
B. Pollet, J.P. Lorimer, S.S. Phull, J.Y. Hihn, ,,A novel angular geometry for the sonochemical silver recovery process at cylinder electrodes", Ultrasonics Sonochemistry, 10, 2003;
Lifeng, Zhang, Recycling of electronic wastes: Curent Perspective, In Revista, JOM, Journal of the Minerals, Metals and Materials, vol.63, Nr.8;
Tanskanen, P., Management and recycling of electronic waste. In Revista, Journal Acta Materialia, Vol. 61, Nr.3, 2013;
Yong-Chul, Jang, Waste electrical and electronic equipment (WEEE) management in Korea: generation, collection, and recycling systems. In Revista J Mater Cycles Waste Management, vol.12, 2010;
Rusu, T, Bejan, M., Deseul - sursa de venit. Editura MEDIAMIRA, Cluj Napoca, 2006;
Rusu, T, Soporan, V, Nemes, O., Deseuri si tehnologii de valorificare Editura UTPRESS, Cluj Napoca, 2008, p. 80; F. Golumbioschi, ,,Tehnologia proceselor electrochimice curs I", Universitatea Tehnica din Timisoara, Facultatea de chimie industriala, Timisoara, 1995;


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!