Farmacoterapia Migrenei

Motto:

Ai grijă de gândurile tale pentru că se vor transforma în vorbe.

Ai grijă de vorbele tale pentru că se vor transforma în fapte.

Ai grijă de faptele tale pentru că se vor transforma în obiceiuri.

Ai grijă de obiceiurile tale pentru că se vor transforma în

caracterul tău.

Ai grijă de caracterul tău pentru că el va influenţa destinul

tău.viaţa ta.

Frank Outlaw

ARGUMENT

Migrena este o hemicranie recurenţială, adesea pulsatilă, cu foto şi fonofobie şi cu fenomene disautonomice (greţuri, vărsături), însoţită sau nu de aură.

Aura precede atacul migrenos şi este reprezentată prin: simptome vizuale (fosfene, scotoame, deformarea imaginilor cu contururi în zigzag, ambliopie), vestibulare (vertij), paloare facială, afazii tranzitorii, oftalmoplegii şi hemiplegii au hemipareze tranzitorii.

Migrena (numită de asemenea durere de cap sau cefalee) poate dura de la 2 ore până la 4 zile. Afectează foarte multă lume, atât femei cât şi bărbaţi, dar cel mai mare procent îl reprezintă femeile - 75%.

Migrenele au particularităţi ce le deosebesc de celelalte forme de dureri de cap, si anume: apar periodic, aproape întotdeauna cuprind doar o jumătate a capului, fiind asociate cu fenomene oculare şi vegetative.

Fac parte din grupul durerilor de cap cauzate de tulburări ale dinamicii vaselor de sânge.

CAPITOLUL I

MIGRENA

Etimologie.

Limba greacă : emi – cranion (emi = jumătate; cranion = craniu).

Limba latină cultă: hemicranium.

Limba latină vulgară : migrana.

Limba franceză – denumirea medicală: migraine.

Omonime:

1. Botanică = rodie (moluscum gramineum) arbore din ţările calde cu fruct de mărimea unui măr şi coajă granulată ce are în interior seminţe (grain) cristalizate şi care la coacere crapă şi expulzează brusc seminţele;

2. Militar = grenadă.

Istoric

Se apreciază după informaţia istorică că omenirea se confruntă de aproape 4 mii de ani cu acest gen de cefalalgie iar speranţa de vindecare a evoluat de la supranatural la ştiinţă, de la magie la medicină. Este consemnată în civilizaţia sumeriană egipteană şi Maya precolumbiană ca o durere severă de cap (ocupat de demon). Arheologic unele cranii descoperite, aparţinând acestei etape istorice, prezentau trepanaţii, sugerând încercările de a scoate demonii şi eventual începuturile neurochirurgiei primitive. De asemenea, erau utilizare în această etapă şi practicile exorciste.

Hipocrate (sec. III înainte de Hristos) a adus migrena în domeniul ştiinţei, stabilind că agenţii care o produc nu sunt supranaturali, ci naturali. Aretaersis din Capadochia (sec. II al erei noastre) face o descriere fidelă a hemicraniei periodice, cu greţuri şi vărsături.

Galien (sec II) emite ipoteza umorală a bilei negre, cu efecte cerebrale, iar mai apropiate şi mai detailate sunt cercetările din sec. XIX, efectuate de Tissot, Charcot (el însuşi migrenos), Lassègue şi Trousseau care sesizează factorul vascular implicat în migrenă.