Farmacotoxicologia benzodiazepinelor

Cuprins licență Cum descarc?

ARGUMENT 1
I. NOTIUNI INTRODUCTIVE 4
II. BENZODIAZEPINE 8
II.1. Farmacocinetica benzodiazepinelor 12
II.2 Farmacodinamia benzodiazepinelor 16
II. 3 Farmacoterapia benzodiazepinelor 21
II.4 Farmacotoxicologie si farmacoepidemiologie 25
III. BENZODIAZEPINELE UTILIZATE FRECVENT IN TERAPIE 28
III.1. Diazepam 28
III.2. Clordiazepoxid 30
III.4. Medazepam 34
III.5. Bromazepam 36
III.6. Oxazepam 38
III.7. Lorazepam 40
III.8. Alprazolam 41
III.9. Tofisopam 45
IV. TOLERANTA SI DEPENDENTA LA BENZODIAZEPINE 47
IV. 1. Mecanisme generale 47
IV. 2. Toleranta la benzodiazepine 50
IV. 3. Dependenta de benzodiazepine 51
V. INTOXICATIA CU BENZODIAZEPINE 52
V.1.Intoxicatia 52
V.2.Intoxicatia cu benzodiazepine 56
Tratamentul intoxicatiei acute 64
Tratamentul intoxicatiei cronice 68
CONCLUZII 70
BIBLIOGRAFIE 72

Extras din licență Cum descarc?

ARGUMENT
Lucrarea de fata rezuma si arata modul in care sunt prezentate benzodiazepinele, structura si derivatii acestora, cum actioneaza acestea in organism, care sunt cele mai frecvente benzodiazepine utilizate in terapie si cel mai important ,ceea ce conchide si reprezinta tema abordata este intoxicatia cu benzodiazepine si tratamentul acesteia.
Am ales sa abordez si sa analizez in amanunt aceasta tema deoarece benzodiazepinele sunt cele mai prescrise pe plan mondial si dintre tranchilizante, benzodiazepinele sunt cele mai predispuse la abuz.Consumul cronic de benzodiazepine determina instalarea tolerantei si in final a dependentei, atat fizice, cat si psihice.
Tranchilizantele au devenit la noi in tara drogul numarul doi, dupa alcool, probabil datorita faptului ca faciliteaza depasirea situatiilor neplacute si a stresului de la locul de munca sau din mediul familial, amelioreaza senzatiile de frica, de neliniste si de frustrare si permit relaxarea fizica si psihica.
Tranchilizantele sunt indicate ca anxiolitice in sindromul anxios, sindromul psiho-neurovegetativ, sindromul nevrotic, tulburari psihosomatice; ca anxiolitice asociate cu antidepresive in depresia anxioasa; ca miorelaxante, in stari spastice ale muschilor striati (diazepam); ca anticonvulsivante, in starea de rau epileptic; adjuvante, in boli somatice. Tranchilizantele din categoria benzodiazepinelor nu se deosebesc intre ele, in mod esential in ceea ce priveste actiunea lor.
Asa cum voi arata in paginile urmatoare, benzodiazepinele pot fi utilizate in diverse afectiuni astfel: Diazepamul este indicat pentru a combate anxietatea in nevroze si psihoze sau anxietatea care insoteste tulburarile functionale sau anumite boli organice medicale si chirurgicale. Este indicat in pavor nocturn si somnambulism.
Clordiazepoxidul este indicat in stari de anxietate si tensiune psihica, psihonevroze, stari fobice, insomnie, tulburari de comportament la copii; tulburari functionale digestive si circulatorii, sindroame ginecologice, dermatoze asociate cu o stare de incordare psihica sau avand mecanism psihogen; torticolis, lumbago, sindroame radiculare, contracturi fara substrat organic; stari spastice de origine centrala la copii (tetraplegie); premedicatia narcozei; etilism cronic.
Clorazepatul dipotasic este indicat in tratamentul anxietatii si a manifestarilor neplacute ce o insotesc.
Medazepam este indicat in sindroame psihice care implica tulburari neuro-vegetative primare de tip cardiac (tahicardie, angoasa precordiala), respirator (sindrom de hiperventilatie, compresie toracica, crize dispneiforme) sau digestiv (inapetenta, senzatie de nod in gat, spasme, colon iritabil); simptoame psihotice din diferite boli: stari nevrotice anxioase cu iritabilitate, neliniste psihomotorie, agitatie, tulburarea concentrarii, stari de incordare psihica, senzatie de supraincarcare, nesiguranta, incapacitate, frica, teama. 
Bromazepam este indicat in anxietate, stare tensionata si agitatie, isterie, ipohondrie, fobie; controlul spasmului muscular; sindrom de abstinenta la alcoolici; inaintea procedurilor chirurgicale minore; insomnie datorata anxietatii; tulburari functionale ale aparatului cardio-vascular: pseudoangina pectorala, anxietate precordiala, tahicardia si hipertensiunea datorata unui status emotiv; tulburari functionale ale aparatului respirator: dispnee si hiperventilatie, tulburari functionale gastro-intestinale: dureri epigastrice, sindrom de colon iritabil, colita ulcerativa; neurodermite si eczeme pe fond psihic.
Oxazepam este indicat in: labilitate psihica, tensiune, neliniste si agitatie moderata, la bolnavi cu fenomene neurovegetative functionale, tulburari emotionale din boli psihosomatice, sindroame neurasteniforme, psihopati cu tulburari de comportament; proprietatile sale hipnotice il fac recomandabil in special in insomniile pe fond anxio-nevrotic; Se utilizeaza si in sindrom de abstinenta la alcoolici; Este de electie la batrani si hepatici (bine suportat). 
Lorazepam este indicat in nevroze anxioase, stari reactive, tulburari psihice in boli somatice si psihosomatice. 
Alprazolam este indicat in: stari anxioase (nevroza anxioasa); depresie anxioasa; depresie nevrotica sau reactiva; stari de anxietate, depresie asociata cu alte boli; stari de panica. 
Tofisopam este indicat in: psihiatrie; medicina interna; ginecologie; in cadrul simptomului de abstinenta la alcoolici pentru a reduce simptomele vegetative si agitatia din stadiile de predelir si delir; neurologie.
Am incercat sa evidentiez cat mai bine toxicitatea medicamentelor, alegand benzodiazepinele si reactiile adverse care sunt definite ca manifestari nedorite, daunatoare, ale medicamentelor administrate in scop terapeutic sau in timpul tehnicilor de diagnostic, care apar la doze eficace terapeutic. Nu sunt incluse intoxicarea sau otravirea accidentala. Sensul denumirii de ,,Reactiile adverse" este diferit de ,,efecte secundare", dat fiind ca termenul acesta implica si sensul ca aceste reactii au si efecte benefice pentru organism. 
Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste reactiile adverse ca "reactiile nedorite, daunatoare ale unui medicament, care apar la doze normale utilizate la om". 
Efectele adverse au fost raportate atat la pacientii care sunt tratati ambulator, cat si la cei internati, 6% din spitalizari si 2,5% din consultatiile de la camera de urgenta pentru stari de rau sau otraviri fiind urmare a reactiilor adverse ale medicamentelor administrate.
Studierea toxicitatii medicamentelor este o etapa esentiala in studiile clinice si in dezvoltarile ulterioare ale substantelor active, in primul rand pentru a asigura maxima siguranta a tratamentului pacientului, dar si pentru a micsora costurile enorme ale efectelor negative ale acesteia. Din aceasta cauza, toxicitatea medicamentelor este un fenomen foarte studiat si atent evaluat pentru fiecare dintre medicamentele pentru care exista deja Autorizatie de Punere pe Piata sau care sunt in faza de studiu pentru a fi introduse in terapie.

Fisiere în arhivă (1):

 Farmacotoxicologia benzodiazepinelor.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Balalau D.- Toxicologia substantelor medicamentoase organice de sinteza, Ed.Tehnoplast Company, Bucuresti, 1997
2. Bologa Cristina, Frasin M., Hurjui V., Lionte C., Petris O., Sorodoc L. - Urgente toxicologice in practica medicala, Ed. Cantes, Iasi, 1998. 
3. Chirita V.: "Psihofarmacologie - ghid terapeutic"- Edit. Fundatiei Andrei Saguna, Constanta, 1996
4. Cristea Aurelia Nicoleta -  ,,Farmacologie generala", Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1998, pp. 258-263
5. Cristea Aurelia Nicoleta et al., Farmacie clinica, Volumul 1, Farmacia clinica in farmacia de comunitate, Editura Medicala, Bucuresti 2006, , ISBN, (10) 973-39-0585-2. 
6. Farmacopeea romana, Editia a X-a, Ed.Medicala, Bucuresti, 1993
7. Mogos Ghe. - Intoxicatiile acute, diagnostic, tratament, Ed. Medicala, 1981 
8. Mullins M.E. - First-degree atrioventricular block in alprazolam overdose reversed by flumazenil. J Pharm Pharmacol 1999; 51(3): 367-70. 
9. Phatak M H, Cady SP, Heyneman AC, Culbertson LV -  Retrospective detection of potential medication errors involving drugs with similar names, JAPhA, vol.45, no.5, 616 -  621. 
10. Popa G. - Vademecum de urgente medicale, editia a III-a, Ed. Polirom, Iasi, 1996.
11. Proca Maria, Butnaru Elena -  ,,Toxicologie", vol. 1, Editura Timpul, Iasi, 2000, pp. 163-166
12. SMUCR, SRFTT - Elemente de toxicologie clinica, Tg. Mures, 2003. 
13. Sprenger H, Sharpe MD, McLachlan RS: Flumazenil as a diagnostic tool in the differential diagnosis of coma in a critically ill pacient. Can. J. of Anaesthesiology. 5-52, 1994
14. Stroescu V. - Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ed. Medicala, Bucuresti, 1988, vol I, II 
15. Selaru M. -  ,,Drogurile", Editura Semne, 1998, pp. 451-471
16. Voicu V.A. - Toxicologie clinica, Ed. Albatros, 1997 
17. Votey SR, Bosse GM, Bayer MJ, Hoffman JR: Flumazenil. A new benzodiazepine antagonist. Ann. Emerg. Med. 22:1813, 1993
18. Williams DJP -  Medication errors, J.R. Coll. Physicians of Edinburgh, 2007, 37: 343-346 
19. http://www.scribd.com/doc/31570779/4/EFECTELE-BENZODIAZEPINELOR
20. http://www.scribd.com/doc/49632049/19/Benzodiazepine-Derivatives