Cuprins
- ARGUMENT 1
- I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE 4
- II. BENZODIAZEPINE 8
- II.1. Farmacocinetica benzodiazepinelor 12
- II.2 Farmacodinamia benzodiazepinelor 16
- II. 3 Farmacoterapia benzodiazepinelor 21
- II.4 Farmacotoxicologie și farmacoepidemiologie 25
- III. BENZODIAZEPINELE UTILIZATE FRECVENT ÎN TERAPIE 28
- III.1. Diazepam 28
- III.2. Clordiazepoxid 30
- III.4. Medazepam 34
- III.5. Bromazepam 36
- III.6. Oxazepam 38
- III.7. Lorazepam 40
- III.8. Alprazolam 41
- III.9. Tofisopam 45
- IV. TOLERANȚA ȘI DEPENDENȚA LA BENZODIAZEPINE 47
- IV. 1. Mecanisme generale 47
- IV. 2. Toleranța la benzodiazepine 50
- IV. 3. Dependența de benzodiazepine 51
- V. INTOXICATIA CU BENZODIAZEPINE 52
- V.1.Intoxicatia 52
- V.2.Intoxicatia cu benzodiazepine 56
- Tratamentul intoxicației acute 64
- Tratamentul intoxicației cronice 68
- CONCLUZII 70
- BIBLIOGRAFIE 72
Extras din licență
ARGUMENT
Lucrarea de față rezumă și arată modul in care sunt prezentate benzodiazepinele, structura și derivații acestora, cum acționează acestea in organism, care sunt cele mai frecvente benzodiazepine utilizate in terapie și cel mai important ,ceea ce conchide și reprezintă tema abordată este intoxicația cu benzodiazepine și tratamentul acesteia.
Am ales să abordez și să analizez in amănunt această temă deoarece benzodiazepinele sunt cele mai prescrise pe plan mondial și dintre tranchilizante, benzodiazepinele sunt cele mai predispuse la abuz.Consumul cronic de benzodiazepine determină instalarea toleranței și in final a dependenței, atât fizice, cât și psihice.
Tranchilizantele au devenit la noi in țară drogul numărul doi, dupa alcool, probabil datorită faptului că facilitează depașirea situațiilor neplăcute și a stresului de la locul de muncă sau din mediul familial, ameliorează senzațiile de frică, de neliniște și de frustrare și permit relaxarea fizică și psihică.
Tranchilizantele sunt indicate ca anxiolitice in sindromul anxios, sindromul psiho-neurovegetativ, sindromul nevrotic, tulburari psihosomatice; ca anxiolitice asociate cu antidepresive in depresia anxioasă; ca miorelaxante, in stări spastice ale mușchilor striați (diazepam); ca anticonvulsivante, in starea de rău epileptic; adjuvante, in boli somatice. Tranchilizantele din categoria benzodiazepinelor nu se deosebesc intre ele, in mod esențial in ceea ce privește acțiunea lor.
Asa cum voi arăta in paginile următoare, benzodiazepinele pot fi utilizate in diverse afecțiuni astfel: Diazepamul este indicat pentru a combate anxietatea în nevroze și psihoze sau anxietatea care însoțește tulburările funcționale sau anumite boli organice medicale și chirurgicale. Este indicat în pavor nocturn și somnambulism.
Clordiazepoxidul este indicat in stări de anxietate și tensiune psihică, psihonevroze, stări fobice, insomnie, tulburări de comportament la copii; tulburări funcționale digestive și circulatorii, sindroame ginecologice, dermatoze asociate cu o stare de încordare psihică sau având mecanism psihogen; torticolis, lumbago, sindroame radiculare, contracturi fără substrat organic; stări spastice de origine centrală la copii (tetraplegie); premedicația narcozei; etilism cronic.
Clorazepatul dipotasic este indicat in tratamentul anxietății și a manifestărilor neplăcute ce o însoțesc.
Medazepam este indicat in sindroame psihice care implică tulburări neuro-vegetative primare de tip cardiac (tahicardie, angoasa precordială), respirator (sindrom de hiperventilație, compresie toracică, crize dispneiforme) sau digestiv (inapetență, senzație de nod în gât, spasme, colon iritabil); simptoame psihotice din diferite boli: stări nevrotice anxioase cu iritabilitate, neliniște psihomotorie, agitație, tulburarea concentrării, stări de încordare psihică, senzație de supraîncărcare, nesiguranță, incapacitate, frică, teamă.
Bromazepam este indicat in anxietate, stare tensionată și agitație, isterie, ipohondrie, fobie; controlul spasmului muscular; sindrom de abstinență la alcoolici; înaintea procedurilor chirurgicale minore; insomnie datorată anxietății; tulburări funcționale ale aparatului cardio-vascular: pseudoangina pectorală, anxietate precordială, tahicardia și hipertensiunea datorată unui status emotiv; tulburări funcționale ale aparatului respirator: dispnee și hiperventilație, tulburări funcționale gastro-intestinale: dureri epigastrice, sindrom de colon iritabil, colita ulcerativă; neurodermite și eczeme pe fond psihic.
Oxazepam este indicat in: labilitate psihică, tensiune, neliniște și agitație moderată, la bolnavi cu fenomene neurovegetative funcționale, tulburări emoționale din boli psihosomatice, sindroame neurasteniforme, psihopați cu tulburări de comportament; proprietățile sale hipnotice îl fac recomandabil în special în însomniile pe fond anxio-nevrotic; Se utilizează și în sindrom de abstinență la alcoolici; Este de elecție la bătrâni și hepatici (bine suportat).
Lorazepam este indicat in nevroze anxioase, stări reactive, tulburări psihice în boli somatice și psihosomatice.
Alprazolam este indicat in: stări anxioase (nevroza anxioasă); depresie anxioasă; depresie nevrotică sau reactivă; stări de anxietate, depresie asociată cu alte boli; stări de panică.
Tofisopam este indicat in: psihiatrie; medicină internă; ginecologie; în cadrul simptomului de abstinență la alcoolici pentru a reduce simptomele vegetative și agitația din stadiile de predelir și delir; neurologie.
Am incercat sa evidentiez cat mai bine toxicitatea medicamentelor, alegand benzodiazepinele si reacțiile adverse care sunt definite ca manifestări nedorite, dăunătoare, ale medicamentelor administrate în scop terapeutic sau în timpul tehnicilor de diagnostic, care apar la doze eficace terapeutic. Nu sunt incluse intoxicarea sau otrăvirea accidentală. Sensul denumirii de „Reacțiile adverse” este diferit de „efecte secundare”, dat fiind ca termenul acesta implică și sensul că aceste reacții au și efecte benefice pentru organism.
Organizația Mondială a Sănătății definește reacțiile adverse ca “reacțiile nedorite, dăunătoare ale unui medicament, care apar la doze normale utilizate la om”.
Efectele adverse au fost raportate atât la pacienții care sunt tratați ambulator, cât și la cei internați, 6% din spitalizări și 2,5% din consultațiile de la camera de urgență pentru stări de rău sau otrăviri fiind urmare a reacțiilor adverse ale medicamentelor administrate.
Studierea toxicității medicamentelor este o etapă esențială în studiile clinice și în dezvoltările ulterioare ale substantelor active, în primul rând pentru a asigura maximă siguranță a tratamentului pacientului, dar și pentru a micșora costurile enorme ale efectelor negative ale acesteia. Din această cauză, toxicitatea medicamentelor este un fenomen foarte studiat și atent evaluat pentru fiecare dintre medicamentele pentru care există deja Autorizație de Punere pe Piață sau care sunt în faza de studiu pentru a fi introduse în terapie.
Bibliografie
1. Balalau D.- Toxicologia substantelor medicamentoase organice de sinteza, Ed.Tehnoplast Company, Bucuresti, 1997
2. Bologa Cristina, Frasin M., Hurjui V., Lionte C., Petriș O., Șorodoc L. - Urgențe toxicologice în practica medicală, Ed. Cantes, Iași, 1998.
3. Chiriță V.: "Psihofarmacologie - ghid terapeutic"- Edit. Fundației Andrei Șaguna, Constanța, 1996
4. Cristea Aurelia Nicoleta - „Farmacologie generală”, Editura Didactică și Pedagogică București, 1998, pp. 258-263
5. Cristea Aurelia Nicoleta et al., Farmacie clinica, Volumul 1, Farmacia clinica in farmacia de comunitate, Editura Medicala, Bucuresti 2006, , ISBN, (10) 973-39-0585-2.
6. Farmacopeea romana, Editia a X-a, Ed.Medicala, Bucuresti, 1993
7. Mogoș Ghe. - Intoxicațiile acute, diagnostic, tratament, Ed. Medicală, 1981
8. Mullins M.E. - First-degree atrioventricular block in alprazolam overdose reversed by flumazenil. J Pharm Pharmacol 1999; 51(3): 367-70.
9. Phatak M H, Cady SP, Heyneman AC, Culbertson LV - Retrospective detection of potential medication errors involving drugs with similar names, JAPhA, vol.45, no.5, 616 - 621.
10. Popa G. - Vademecum de urgențe medicale, ediția a III-a, Ed. Polirom, Iași, 1996.
11. Proca Maria, Butnaru Elena - „Toxicologie”, vol. 1, Editura Timpul, Iași, 2000, pp. 163-166
12. SMUCR, SRFTT - Elemente de toxicologie clinică, Tg. Mureș, 2003.
13. Sprenger H, Sharpe MD, McLachlan RS: Flumazenil as a diagnostic tool in the differential diagnosis of coma in a critically ill pacient. Can. J. of Anaesthesiology. 5-52, 1994
14. Stroescu V. - Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ed. Medicală, București, 1988, vol I, II
15. Șelaru M. - „Drogurile”, Editura Semne, 1998, pp. 451-471
16. Voicu V.A. - Toxicologie clinică, Ed. Albatros, 1997
17. Votey SR, Bosse GM, Bayer MJ, Hoffman JR: Flumazenil. A new benzodiazepine antagonist. Ann. Emerg. Med. 22:1813, 1993
18. Williams DJP - Medication errors, J.R. Coll. Physicians of Edinburgh, 2007, 37: 343-346
19. http://www.scribd.com/doc/31570779/4/EFECTELE-BENZODIAZEPINELOR
20. http://www.scribd.com/doc/49632049/19/Benzodiazepine-Derivatives
Preview document
Conținut arhivă zip
- Farmacotoxicologia benzodiazepinelor.docx