Introducere Cap 1. Leasingul ca formă de finanțare 1 1.1. Noțiunea de leasing. Istoricul leasingului 1 1.2. Varietăți ale operațiunii de leasing şi fazele tranzacției de leasing 5 1.3. Avantajele şi dezavantajele operațiunii de leasing 12 1.4. Leasingul în România. Societăți de leasing 14 Cap 2. Contractul de leasing 19 2.1. Drepturi şi obligații în cadrul contractului de leasing 19 2.2. Tipuri de contracte de leasing 20 2.2.1. Condiții de finanțare 23 2.2.2. Reglementări internaționale privind leasingul 27 2.3. Avantajele şi impactul economic al leasingului 29 2.3.1. Finanțarea internațională prin leasing 32 2.4. Aprecieri privind importanța leasingului față de alte operațiuni 35 Cap 3. Studiu de caz privind impactul crizei economice asupra pieței leasingului din România 40 3.1. Evoluția pieței leasingului în România 40 3.2. Evoluția pieței leasingului de autovehicule 47 Concluzii Referințe bibliografice
INTRODUCERE. Leasingul, prin istoria sa relativ scurtă, este un produs al economiei de piață, rezultat ca urmare a procesului evolutiv de identificare a noi forme de finanțare pentru desfacerea produselor şi a prestărilor de servicii. De mai bine de un secol marile întreprinderi din Europa şi S.U.A au găsit în locațiune un debuşeu interesant pentru producția lor. Ca urmare simpla locație neimplicând inițial decât două persoane, a fost extinsă la operații triunghiulare unificând tehnica închirierii cu cea a creditului. În felul acesta iau naştere noi societăți care disociind folosința de celelalte atribute ale proprietății şi percepând-o ca pe o sursă importantă de profit şi-au clădit obiectul social pe efectuarea de prestații de servicii care variază cu privire la tot mai multe tipuri de bunuri. Importanța leasingului este dedusă atât din amploarea pe care această operațiune, sub diverse forme, a luat-o în ultimii ani, practic pe tot globul, dar şi din nevoia de a unifica normele de reglementare concretizată în apariția unui instrument internațional în materie. Scopul prezentei lucrări rezidă în analiza complexă a leasingului şi a naturii lui la nivel mondial şi național, în explicarea diverselor tipuri şi categorii, în determinarea locului concret pe care îl ocupă în sistemul instrumentelor de finanțare, a noilor provocări pentru finanțatori/locatori, a cerințelor de perfecționare şi a direcțiile de dezvoltare în contextul crizei economice. 1. LEASINGUL CA FORMǍ DE FINANȚARE. 1.1. NOȚIUNEA DE LEASING. ISTORICUL LEASINGULUI. Ritmul tot mai alert de desfășurare a relațiilor comerciale, dezvoltarea progresului tehnic si evoluția raportului cerere-ofertă, aspecte ce implică o reacție rapidă la nivel decizional și în ceea ce privește investițiile proxime, care uneori pot depăși capacitatea de autofinanțare și de creditare de care dispune comerciantul, reprezintă cauze fundamentale ce au generat apariția operațiunilor de leasing. În încercarea de a valorifica în procesul productiv tehnologii noi apărute ca rezultat al progresului tehnic, în condițiile insuficienței mijloacelor financiare pentru punerea acestora în practica. Soluția practică găsită a fost leasingul, operațiune care reunește trei aspecte importante: producția, finanțarea și comercializarea. În demersul nostru pentru înțelegerea leasingului, am considerat că această noțiune, pentru a fi cât mai clar înțeleasă, trebuie privită prin prisma definițiilor şi ințelesurilor pe care această operațiune a primit-o în diferitele dicționare întâlnite. Vocabularul economic și financiar definește leasingul ca fiind o tehnică de credit profesional ce comportă un contract de închiriere a echipamentelor mobiliare și imobiliare, însoțit de o promisiune de vânzare în favoarea locatarului. Referindu-se la leasing, se face precizarea în continuare că această tehnică, la început rezervată echipamentelor industriale și cunoscută în țările anglo-saxone sub denumirea de "leasing", a fost introdusă în S.U.A. in anul 1950. Extinderea sa și în Europa este de dată mai recentă. În Franța, primele societăți specializate în leasing au apărut în anul 1962. Reglementarea lor a fost precizată prin Legea din 2 iulie 1966, dându-se o definiție a noțiunii de leasing asupra bunurilor imobiliare și acordându-se un regim de transparență totală societăților imobiliare pentru comerț și industrie care au ca obiect exclusiv locația de imobile de uz profesional ( Yves Bemard, 1994 ). Dicționarul economic englez-român definește operațiunea de leasing, însă mult mai restrâns (A.Bantas & V.Nastăsescu; 1997 ). Astfel, se arată că denumirea de leasing vine din engleza, precizându-se mai apoi sensurile în care este folosit acest termen: - închiriere, arendare; - contract de închiriere, arendare; - concesiune; - concesiune pe durată, concesiune pe vârstă, întrebuințare a unui echipament. Leasingul mai este definit ca fiind un contract în care deținătorul unui lucru dă voie altcuiva să-1 folosească pentru o anumită perioadă de timp, în schimbul unei sume de bani – plăți. Cel care este împrumutat are uneori oportunitatea să cumpere lucrul în timpul sau după expirarea perioadei de folosire. Un avantaj al leasingului este acela că nu se cere locatarului să cheltuie o sumă mare de bani înainte de a primi orice beneficiu de pe urma folosirii bunului.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
