Finanțarea unui proiect de investiții

INTRODUCERE

În economia oricărei ţări investiţiile reprezintă fundamentul pentru dezvoltarea economico-socială. Prin investiţii se asigură creşterea gradului de utilizare a resurselor materiale şi de muncă ale societăţii. Este important de subliniat că toate ţările din Europa de Est care au beneficiat de investiţii masive (Ungaria, Cehia, Polonia) au înregistrat o dezvoltare semnificativă a activităţii economice.

Cu toate că în prezent economia naţională traversează o perioadă dificilă, în care mecanismele economiei de piaţă concurenţiale nu se manifestă încă plenar, iar echilibrele macroeconomice sunt fragile, putem afirma că unica metodă de depăşire a acesteia o reprezintă alocarea de fonduri investiţionale importante pentru dezvoltarea economiei ţării noastre.

În prezent, în ţările dezvoltate, creditul de investiţii reprezintă o sursă importantă pentru agenţii economici de asigurare a fondurilor necesare pentru realizarea obiectivelor de investiţii. Acordarea acestor credite este însă condiţionată de asigurarea garantării certe a rambursării acestora şi a dobânzilor aferente la scadenţă, aceasta depinzând şi de viabilitatea proiectului de investiţii.

Dimensiunea pieţei creditului de investiţii nu poate fi disociată de volumul investiţiilor realizate în economia naţională. Ţinând cont de faptul că infuziile de capital în economia naţională sunt mici, precum şi de faptul că investitorii preferă să apeleze la mijloace mai puţin costisitoare de finanţare (reinvestirea profitului şi a altor surse proprii, emisiunea de acţiuni), nu ne putem aştepta în viitorul apropiat la o creştere spectaculoasă a creditelor pentru investiţii în România.

În aceste condiţii, pentru stimularea creditelor pentru investiţii sunt necesare atât adoptarea unor măsuri de eliminare a factorilor care inhibă dezvoltarea afacerilor în România (diminuarea fiscalităţii exagerate, creşterea stabilităţii cadrului legal şi instituţional, precum şi evitarea inconsecvenţei legislative privind regimul investiţiilor străine etc.), cât şi îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa creditului de investiţii, băncile având o contribuţie importantă în acest sens.

Cu toate acestea, apreciem că stabilitatea macroeconomică şi alinierea la legislaţia comunitară vor avea un puternic impact pozitiv asupra dezvoltării investiţiilor şi implicit a economiei naţionale.

CAPITOLUL 1. INVESTIŢIILE ŞI ROLUL LOR ÎN ECONOMIE

1.1. Noţiunea de investiţie şi caracterul ei tridimensional

Investiţiile reprezintă cel mai important stimul în orice activitate economică. În cadrul economiei naţionale, investiţiile reprezintă elementul fundamental care iniţiază şi dezvoltă orice activitate umană.

În teoria şi practica economică investiţia are o imagine tridimensională ׃

- dimensiunea contabilă reduce investiţia la noţiunea de imobilizare în sensul contabil al cuvântului, care reprezintă de fapt bunuri mobile şi imobile, corporale sau necorporale, achiziţionate, sau create în întreprindere, destinate a rămâne constante sub aceeaşi formă;

- dimensiunea economică lărgeşte sfera de cuprindere a investiţiei, aceasta cuprinzând consumuri de resurse care se fac în prezent din dorinţa obţinerii în viitor a unor efecte economice eşalonate în timp şi care în sumă totală sunt mai mari decât cheltuielile iniţiale de resurse;

- dimensiunea financiară, potrivit căreia investiţia corespunde tuturor cheltuielilor de resurse menite să conducă la realizarea unor venituri respectiv economii pe o perioadă de timp de exploatare raţională, când, prin amortizare e asigurată rambursarea tuturor acestor cheltuieli. Problema aspectului financiar al investiţiilor trebuie reliefată în principal, în sensul asigurării obţinerii unui echilibru între resursele existente şi nevoile pentru desfăşurarea activităţii .

În sens larg, prin investiţie se înţelege orice cheltuială bănească făcută cu scopul obţinerii în viitor a unor efecte scontate. Această definiţie are însă anumite lacune deoarece nu orice cheltuială efectuată în scopul obţinerii profitului poate fi considerată investiţie.

În sens restrâns, investiţiile reprezintă totalitatea cheltuielilor prin care se creează sau se achiziţionează noi capitaluri fixe (productive sau neproductive), se dezvoltă şi se modernizează cele existente.

Dacă se iau în considerare motivaţiile care stau la baza investiţiilor de dezvoltare şi modernizare a întreprinderilor, investiţiile apar ca suport material al acestor procese pentru a adapta producţia la cererea pieţei, dar şi pentru consolidarea poziţiei acestora în raport cu concurenţa.

Noţiunii de investiţie îi este imanent timpul, un element definitoriu al caracterului dinamic al procesului investiţional. În acest sens este relevantă sublinierea făcută de Pierre Massé, potrivit

căruia investiţia este o cheltuială pentru un viitor incert .