Forme de sfințenie în Ortodoxia Rusă

Cuprins licență Cum descarc?

I. Scurta prezentare a crestinismului rus 1-22
II. Forme particulare de sfintenie in Ortodoxia Rusa 23-24
1.a. Monahismul: 25-33
1.1. Sf. Ignatie Briancianinov 33-38
1.2. Cuv. Gherman de la Solovat 38-40
1.b. Monahismul feminin 40-42
1.1. Sf. Cuv. Matrona de la Moscova 42-45
1.2. Sf. Cuv. Macaria 45-49
2. Staretismul 50-52
2.1. Sf. Serghie de Radonej 53-56
2.2. Sf. Paisie Velicicovski 56-59
2.3. Schimonahul Sisoe de Valaam 60-62
3. Anahoretii 62
3.1. Sf. Preacuv. Savatie 62-64
3.2. Pustnicul Andrei 64-65
3.3. Fericita Maria de Olonet 66-69
4. Schiturile 70
4.1. Sf. Nil de la Sora (Sorski) 70-74
5. Martirajul 74-75
5.1. Mitropolitul Iosif de Petrograd si Biserica din Catacombe 75-77
5.2. Preoti, calugari, martiri 77-79
6. Marturisitori 79-81
6.1. Sf. Luca, arhiep. Crimeii 81-86
7. Lavrele 86-88
7.1. Sf. Cuv. Antonie, ctitorul lavrei pesterilor 88-90
8. Zavoratii 90-92
8.1. Sf. Teofan Zavoratul 92-96
8.2. Sf. Tihon din Zadonsk 96-99
9. Nebunii pentru Hristos 99-102
9.1. Sf. Teofil cel nebun pentru Hristos 102-107
10. Sfintii episcopi (Sf. Ioan Maximovici - gimnopodis, Sf. Eftimie al Novgorodului - trichinai) 107-112
11. Dendritii 112
11.1. Sf. Pavel de Obnora 113-114
12. Xeniteia (stranicestvo) 114-116
13. Sfintenia mirenilor 117-118
13.1. Sfintenia copilareasca 118-119
14. Sfintenia preotilor de mir 119
14.1. Sf. Ioan din Odessa 119-121
15. Jertfa familiei imparatesti 122-126
III. Concluzii 127-128
40.

Extras din licență Cum descarc?

,,Mareste cu glasuri de lauda Tara Rimleana pe Petru si Pavel, prin care ai crezut in Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu; Asia, Efesul, Patmosul - pe Ioan de Dumnezeu Cuvantatorul; India - pe Toma; Egiptul - pe Marcu; toate tarile si cetatile si oamenii ii cinstesc si ii slavesc pe fiecare din invatatorii lor, care i-au invatat credinta dreptmaritoare. Sa-l laudam si noi, dupa puterile noastre, cu umile cuvinte de lauda, pe cel ce marete si minunate fapte a savarsit, invatatorul si dascalul nostru, Marele Kagan (Cneaz) al pamantului nostru, Volodomir, nepotul batranului Igor!" Asa glasuia Sfantul Ilarion, mitropolitul Kievului, la mijlocul veacului al XI-lea, cand trecuse ceva mai bine de jumatate de veac de la increstinarea Rusiei. Inca de atunci, Sfantul barbat vedea cu vederea lui patrunzatoare maretia faptei Sfantului Vladimir si chema Rusia sa-l proslaveasca dupa vrednicie.
Dar, sa ne reamintim ce era Rusia pana la cneazul Vladimir si ce a devenit ea dupa increstinarea ei de catre Sfantul Vladimir.
Iata Rusia vremurilor lui Igor celui de demult sau a lui Sviatoslav, tatal lui Vladimir. Fiecare trib traia o viata izolata. Semintii diferite se dusmaneau adesea, se razbunau unele pe altele si adesea se decimau reciproc, urmand legile razbunarii sangeroase. Cnejii rusi de pana la Vladimir erau mai mult conducatori de osti si cuceritori decat parinti si binefacatori ai poporului lor. Multe triburi aveau un nivel foarte coborat de dezvoltare morala si culturala; unele dintre ele practicau, de pilda, obiceiul rapirii fetelor, in scopul casatoriei.
Dar ar fi gresit sa credem ca slavii aveau doar insusiri negative si erau doar o masa de oameni aproape salbatici. Dimpotriva, firea lor avea si multe calitati. Erau primitori, curajosi si cinstiti. Sotiile erau tovarase credincioase sotilor lor, ramanandu-le adesea fidele si dupa moartea acestora. Slavii isi cinsteau batranii si le dadeau ascultare in probleme personale si colective. Dar, pe langa acestea se mai faceau simtite si tradarea, cruzimea, viclenia. Din timp in timp, mai ales in vreme de razboi, erau de temut pentru toti vecinii lor. Pasnicul slav devenea o fiara salbatica. Vai de aceea asupra carora se atintea furia lui, care nu cruta pe nimeni! Bizantul tremura in fata vecinilor sai de la miazanoapte, in timp ce ei insisi adesea se temeau unii de altii.
Dar, care puteau fi idealurile cele mai inalte ale slavilor? Spre ce puteau sa li se indrepte gandurile si sentimentele? Ce anume ii putea insufleti si spre cine sa-si fi indreptat privirile?
Zeii in care credeau posedau toate insusirile adoratorilor lor, erau intruparea atributelor lor pozitive si negative. Slavii slujeau unor zei nascociti de ei, intarindu-si astfel in ei propriile lipsuri, caci isi aveau ca indreptatire zeii lor. Slujind temutului Perun, slavii duceau razboaie necrutatoare, nimicindu-si vecinii din jur. Este greu de spus in ce s-ar fi transformat Europa de Rasarit daca Sfintii Chiril si Metodie nu ar fi ar fi alcatuit alfabetul slav glagolitic, si nu ar fi tradus carti importante in slava pentru ritul crestin si nu ar fi revarsat lumina lui Hristos peste lumea slava si daca n-ar fi pus piatra de temelie pentru luminarea popoarelor slave. Sfintii Chril si Metodie, impreuna cu ucenicii lor, au alcatuit alfabetul chirilic si au introdus in cult o noua limba liturgica, limba slava si au luminat cu invatatura crestina o parte a lumii slave.
Unificati statal de principii scandinavi in jurul Novgorodului si Kievului, rusii pagani si tribali intra in lumea medievala civilizata a Europei in anul 988 prin botezul ortodox al principelui sfant Vladimir. 
Crestinarea rusilor s-a facut in felul urmator: In anul 987, la cererea bizantinilor, Vladimir ajuta Bizantul cu 6.000 de varego-rusi la infrangerea rascoalei lui Bardas Phokas. Pentru serviciile facute, el ceru in casatorie pe Ana Porfirogeneta, sora imparatilor Vasile al II-lea Bulgaroctomul si Constantin al VIII-lea (1025-1028), dar acestia, la inceput, refuzara. Atunci, Vladimir ataca Chersonul din Crimeea, veche posesiune bizantina, pe care-l cuceri la 27 iunie 987. In fata acestei situatii, curtea imperiala a Bizantului ceda si, in 988 trimise pe Porfirogeneta Ana la Cherson, insotita de o impunatoare solie, alcatuita din mitropoliti, episcopi si clerici. Vladimir primi botezul, apoi pleca cu sotia sa, Ana, la Kiev, unde obliga pe supusii sai sa arunce in Nipru pe zeul lor Perun si sa primeasca botezul. Rusii au imbratisat in masa crestinismul, dar au fost si unele rezistente. In timpul cneazului Vladimir cel Mare, s-au infiintat mitropolia Kievului si cele mai vechi episcopii ruse la Rostov, Novgorod, Cernigov, Vladimir-Volinsk, Turov si Polotk. 
Prin acest gest simbolic fondator, prin care Rusia se inscrie in orbita civilizatiei bizantine si a crestinismului ortodox, pentru care rusii au optat refuzand catolicismul latin polon sau iudaismul hazarilor - din ratiuni in acelasi timp politice si estetice, fascinati de frumusetea cereasca a liturghiei de la Sfanta Sofia. Liturgismul si ascetismul, cultul si monahismul, alaturi de sustinerea spirituala neconditionata a statului si a operei lui de centralizare si expansiune, sunt elemente tipice pentru Biserica Ortodoxa bizantina si ele vor deveni in scurt timp trasaturi caracteristice si pentru crestinismul rus. Dupa o scurta perioada de inflorire in secolul XI noul stat ortodox Kievean se va fragmenta in principate rivale si va suporta in sec XIII dublul soc al invaziei tataro-mongole si al atacurilor cruciate.
In Rusia, viata monahala a fost puternic influentata de Muntele Athos, cel mai insemnat centru monahal, incepand din sec. al X-lea. La Kiev, a fost infiintata, in sec. al XI-lea, intre 1051-1062, Lavra Pecerska, de Antonie (+1073), parintele monahismului rusesc. De aici iesira o serie de ierarhi insemnati, de teologi si asceti rusi, unii venerati ca sfinti, ca mitropolitul Ilarion al Kievului (1051-1054), Teodosie (+1073), Antonie, s.a.

Fisiere în arhivă (1):

 Forme de sfintenie in Ortodoxia Rusa.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1.Dictionnaire de Spiritualite ascetique et mistique doctrine et Histoire, volumul XV, Beauchenes, Paris, 1990.
II.Lucrari:
1.Botsi, Petru, Portretul unui sfant Ioan din Kronstadt, Traducere de Ieromonah Evloghie Munteanu, Editura Bunavestire, Galati, 2003.
2.Berdiaev, Nicolae, Originile si sensurile comunismului rus, Editura Dacia, Cluj - Napoca, 1999.
3.Durasov, Ghenadie, Cuvioasa Macaria mangaietoarea celor suferinzi, Traducere de Constantin Fagetan, Editura Sofia, Bucuresti, 2001.
4.Danion, Vasile, Despre sfintenia preotilor de mir, Editura Bunavestire, Galati, 2003.
5.Kovalevski, Ioan, Fericitii nebuni pentru Hristos, Traducere de Boris Buzila, Editura Anastasia, 1997.
6.Morariu, Arhimandrit, Dosoftei, Sf. Serafim Desarov, Editura ingrijita de Arhimandritul Ioanichie Balan, 1999.
7.Minunile mucenicilor taristi, Traducere de Elena Dulgheru, Colectia Orizont Pravoslavnic, 1998.
8.Nicodim, Episcop al Belgorodului, Fericita Maria de Olonet pustnica din padurile de nord ale Rusiei, Traducere de Constantin Fagetan, Editura Sofia, Bucuresti, 2002.
9.Orlovski, Arhimandrit, Damaschin, Noi marturisitori ai Rusiei, volumul I, Traducere de Petrisor Ilina, Editura Sofia, Bucuresti, 2002.
10.Orehov, Dimitrie, Jertfa familiei imparatesti, Editie supravegheata de Episcopul Dorimedont de Edinet si Briceni.
11.Patericul lavrei Pesterilor, Traducere de Nicusor Morlova, Editura Bunavestire, Bacau, 2000.
12.Patericul Solovatului, Traducere de S. Gheorghe, Editura Manastirea Lainici, 1996.
13.Patericul de la Optina, Traducerea de Cristea Florentina, Editura Bunavestire, Bacau, 2002.
14.Patericul Valaamului, Traducere de Cristea Florentina, Editura Bunavestire, Galati, 2003. 
15.Petraru, Preot, Gheorghe, Misiologia Ortodoxa, Editura Pamfilius, 2002.
16.Polski, Protoiereu, Mihail, Noii martiri ai pamantului rus, volumul I, Traducere de Petra S. si Magdalena C., Editura Schitul Romanesc Prodromul Sf. Munte Athos, 2002.
17.Polski, Protoiereu, Mihail, Noii martiri ai pamantului rus, volumul II, Traducere de Petra S. si Magdalena C., Editura Schitul Romanesc Prodromul Sf. Munte Athos, 2002.
18.Ramureanu, Preot Prof., Ioan, Istoria Bisericeasca Universala, volumul II, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1993.
19.Ramureanu, Preot Prof., Ioan, Istoria Bisericeasca Universala, pentru seminarii, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1993.
20.Spidlik, Tomas, Spiritualitatea rasaritului crestin, volumul I, Editura Deisis, Sibiu, 1997.
21.Spidlik, Tomas, Spiritualitatea rasaritului crestin, volumul III, Editura Deisis, Sibiu, 2003.
22.Spidlik, Tomas, Spiritualitatea rasaritului crestin, volumul IV, Traducere de Maria - Cornelia Ica jr., Editura Deisis, Sibiu, 2002.