Funcții Trigonometrice

Licență
7.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Matematică
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 61 în total
Cuvinte : 9620
Mărime: 338.87KB (arhivat)
Publicat de: Faust Cojocariu
Puncte necesare: 9
Universitatea de Stat B.P.Hasdeu

Cuprins

  1. Introducere
  2. Capitolul I. Funcţii trigonometrice.
  3. Sisteme de măsură pentru unghiuri şi arce.
  4. Funcţiile trigonometrice sinus, cosinus, tangenta, cotangenta.
  5. Proprietăţile fundamentale ale funcţiilor trigonometrice.
  6. Capitolul II. Ecuaţii trigonometrice.
  7. Funcţii trigonometrice inverse.
  8. Noţiuni despre ecuaţiile trigonometrice.
  9. Metoda reducerii la ecuaţiile algebrice.
  10. Ecuaţii omogene în raport cu sin⁡x şi cos⁡x.
  11. Metoda introducerii unghiului auxiliar.
  12. Metoda substituţiei universale tg x/2=t.
  13. Metoda substituţiei sin⁡x+cos⁡x=t.
  14. Metoda descompunerii în factori.
  15. Ecuaţii trigonometrice ce conţin modul.
  16. Capitolul III. Aplicaţii.
  17. Funcţiile trigonometrice ale unghiului ascuţit
  18. Funcţiile trigonometrice ale unghiului orientat
  19. Relaţii între funcţiile trigonometrice
  20. Coordonatele polare în plan
  21. Teorema sinusurilor şi teorema cosinusurilor
  22. Încheierea
  23. Bibliografia
  24. Anexe

Extras din licență

Capitolul I. Funcţii trigonometrice

Sisteme de măsură pentru unghiuri şi arce

În trigonometrie se utilizează două unităţi de măsură a unghiurilor:

Măsura în grade

În acest sistem de măsură unitatea de măsură a unghiului este gradul (1°), definit ca măsura unghiului egal cu a 90-a parte din unghiul drept. Submultiplii săi sunt minutul (1'), egal cu a 60-a parte din grad, şi secunda (1'') – a 60-a parte din minut. Deci 1°=60', 1^'=60''.

Măsura unghiului alungit (desfăşurat) este de 180° (de 2 ori mai mare decât a unghiului drept); măsura unghiului complet (în jurul unui punct) este de 360°. [12, p.155] [5, p.171]

Măsura în radiani

Sistemul de măsură în radiani a unghiurilor are la bază următoarea afirmaţie: raportul dintre lungimea arcului circular, corespunzător unui unghi la centru, şi lungimea razei arcului cercului este o mărime constantă, care nu depinde de rază.

Definiţie: „Fie l lungimea arcului circular de raza r. Numărul α, egal cu raportul dintre lungimea arcului circular şi lungimea razei cercului, se numeşte măsura în radiani a arcului (şi a unghiului la centru corespunzător acestui arc). Astfel α=l/r.”[12, p.155]

Trecerea de la o măsură la alta se realizează folosind faptul că efectuând măsurări ale aceluiaşi unghi (arc) cu două unităţi de măsură diferite se obţin numere, raportul cărora este egal cu raportul unităţilor de măsură respective. Prin urmare, dacă a° este măsura în grade, iar α - măsura în radiani a unui unghi alungit, atunci (a°)/α=(180°)/π, de unde α=(a°)/(180°)∙π rad, a°=α/π∙180°.

[12, p.156]

În continuare prezint exemple:

Exemplul 1: Măsura în radiani (α)a unghiului complet este 2π. Într-adevăr, deoarece lungimea cercului este 2πr, rezultă că α=2πr/r=2π rad, unde π≈3,1416 este un număr iraţional. Măsura în radiani a unghiului alungit este π rad , iar a unghiului drept este π/2 rad.

[12, p. 155]

Exemplul 2: Transformaţi în radiani măsurile unghiurilor de:

30°; b) 45°; c) 135°; d) 225°;

Rezolvare:

α=(π∙30°)/(180°)=π/6(radiani);

α=(π∙45°)/(180°)=π/4(radiani);

α=(π∙135°)/(180°)=3π/4(radiani);

α=(π∙225°)/(180°)=5π/4(radiani).

Exemplul 3:

Scrieţi în grade măsurile unghiurilor de:

π/5 radiani; b) 5π/6 radiani; c) π/10 radiani; d) π/18 radiani;

Rezolvare:

a°=(180°∙π)/5π=36°;

a°=(180°∙5π)/6π=150°;

a°=(180°∙π)/10π=18°;

a°=(180°∙π)/18π=10°.

[11, p.192]

Funcţiile trigonometrice sinus, cosinus, tangenta, cotangentă

Cerc trigonometric se numeşte cercul de rază l cu centrul în originea sistemului de coordonate.

Lemă: Dacă semidreptele [OM1, [OM2 coincid (M_1≠0, M_2≠0), atunci x_1/y_1 =x_2/y_2 (2), unde M_1 (x_1,y_1), M_2 (x_2,y_2 ) sunt puncte într-un sistem cartezian de coordonate xOy şi y_1∙y_2≠0, (Fig. 1).

Observaţie: Dacă punctul M_1 aparţine cadranului I, rapoartele (2) reprezintă, respectiv, cotangenta, cosinusul, sinusul unghiului ascuţit. Întrucât valorile acestor rapoarte nu depind de lungimea segmentului [〖OM〗_1], ci numai de măsura unghiului format de semidreapta [〖OM〗_1 cu semiaxa pozitivă [Ox, în continuare vom examina numai punctele situate pe cercul trigonometric

Bibliografie

Lupu, I. Metodica predării matematicii. Chişinău: Editura Liceum, 1996. 308 p. (p. 205-235).

Guatier, C.; Girard, G.; Lentin, A. Algebră. Funcţii numerice, aplicaţii diverse. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1973. 439 p. (p. 232-305).

Abramov, A. M.; Ivlev, B. M.; Moiseeva, Z. I. Algebra şi elemente de analiză în clasele 9-10. Chişinău: Editura Lumina, 1984. 335 p. (p. 93-147).

Nicolescu, Cătălin-Petru. Sinteze de matematică. Aplicaţii. Bucureşti: Editura Albatros, 1990. 407 p. (p. 52-58).

Rogai, E.; Rogai, M. Formule şi tabele matematice. Aide-memoire matematic. Bucureşti: Editura Tehnică, 1996. 263 p. (p. 171-196).

Ciobanu, V.; Garit, V.; Lupu, I. Formule matematice. Chişinău: Editura Lumina, 1993.

154 p. (p. 15-25; p. 36).

Gusev, V. A.; Mordcovici, A. G. Matematica. Materie de recapitulare. Chişinău: Editura Lumina, 1988. 274 p. (p. 154-171).

Alecsei, S.; Prodan, N. Consolidarea deprinderilor de rezolvare a problemelor de matematică. Chişinău: Editura Lumina, 1989. 190 p. (p. 169-190).

Bogomolov, N. V.; Serghienco, L. I. Culegere de probleme de matematică. Chişinău: Editura Lumina, 1989. 218 p. (p. 74-93).

Cuculescu, I.; Gaiu, L. N.; Ottescu, C. Matematica. Geometrie, manual pentru clasa VII-a. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1998. 174 p. (p. 82-91).

Achiri, I.; Braicov, A.; Ciobanu, M.; Curtescu, T.; Raischi, V. Matematica, manual pentru clasa VIII-a. Chişinău: Editura Prut Internaţional, 2003. 248 p. (p. 181-197).

Achiri, I.; Garit, V.; Poştaru, A.; Prodan, N. Matematica, manual pentru clasa X-a. Chişinău: Editura Prut Internaţional, 2002. 280 p. (p. 155-203).

Achiri, I.; Ciobanu, V.; Efros, P.; Garit, V.; Neagu, V.; Prodan, N.; Taragan, D.; Tapală, A. Matematica, manual pentru clasa XII-a. Chişinău: Editura Prut Internaţional, 2005. 304 p. (p. 262-268).

Preview document

Funcții Trigonometrice - Pagina 1
Funcții Trigonometrice - Pagina 2
Funcții Trigonometrice - Pagina 3
Funcții Trigonometrice - Pagina 4
Funcții Trigonometrice - Pagina 5
Funcții Trigonometrice - Pagina 6
Funcții Trigonometrice - Pagina 7
Funcții Trigonometrice - Pagina 8
Funcții Trigonometrice - Pagina 9
Funcții Trigonometrice - Pagina 10
Funcții Trigonometrice - Pagina 11
Funcții Trigonometrice - Pagina 12
Funcții Trigonometrice - Pagina 13
Funcții Trigonometrice - Pagina 14
Funcții Trigonometrice - Pagina 15
Funcții Trigonometrice - Pagina 16
Funcții Trigonometrice - Pagina 17
Funcții Trigonometrice - Pagina 18
Funcții Trigonometrice - Pagina 19
Funcții Trigonometrice - Pagina 20
Funcții Trigonometrice - Pagina 21
Funcții Trigonometrice - Pagina 22
Funcții Trigonometrice - Pagina 23
Funcții Trigonometrice - Pagina 24
Funcții Trigonometrice - Pagina 25
Funcții Trigonometrice - Pagina 26
Funcții Trigonometrice - Pagina 27
Funcții Trigonometrice - Pagina 28
Funcții Trigonometrice - Pagina 29
Funcții Trigonometrice - Pagina 30
Funcții Trigonometrice - Pagina 31
Funcții Trigonometrice - Pagina 32
Funcții Trigonometrice - Pagina 33
Funcții Trigonometrice - Pagina 34
Funcții Trigonometrice - Pagina 35
Funcții Trigonometrice - Pagina 36
Funcții Trigonometrice - Pagina 37
Funcții Trigonometrice - Pagina 38
Funcții Trigonometrice - Pagina 39
Funcții Trigonometrice - Pagina 40
Funcții Trigonometrice - Pagina 41
Funcții Trigonometrice - Pagina 42
Funcții Trigonometrice - Pagina 43
Funcții Trigonometrice - Pagina 44
Funcții Trigonometrice - Pagina 45
Funcții Trigonometrice - Pagina 46
Funcții Trigonometrice - Pagina 47
Funcții Trigonometrice - Pagina 48
Funcții Trigonometrice - Pagina 49
Funcții Trigonometrice - Pagina 50
Funcții Trigonometrice - Pagina 51
Funcții Trigonometrice - Pagina 52
Funcții Trigonometrice - Pagina 53
Funcții Trigonometrice - Pagina 54
Funcții Trigonometrice - Pagina 55
Funcții Trigonometrice - Pagina 56
Funcții Trigonometrice - Pagina 57
Funcții Trigonometrice - Pagina 58
Funcții Trigonometrice - Pagina 59
Funcții Trigonometrice - Pagina 60
Funcții Trigonometrice - Pagina 61

Conținut arhivă zip

  • Functii Trigonometrice.docx

Alții au mai descărcat și

Ecuații algebrice

INTRODUCERE Rezolvarea ecuaţiilor algebrice este una dintre cele mai importante probleme ale matematicii şi a constituit multă vreme obiectul...

Generarea Curbelor Plane

INTRODUCERE Prezenta lucrare de licenţă cu titlul “GENERAREA CURBELOR PLANE” face parte din geometria diferenţială. Lucrarea este structurată în...

Ecuații Diferențiale Liniare cu Coeficienți Constanți

INTRODUCERE Teoria ecuaţiilor diferenţiale¸ reprezintă unul din domeniile fundamentale ale matematicii cu largi aplicaţii în tehnică, ca de...

Coliniaritate și concurență în plan

INTRODUCERE Geometria prezintă caracterul cel mai concret dintre toate disciplinele matematice. Pornind de la studiul unor figuri prezente în...

Formule și funcții trigonometrice

Functia sinus 1. Sinusul lui ±notat sin ± este ordonata punctului M± . 2.Functia sinus este functia definita pe R cu valori in R prin care ±...

Motivarea elevilor din colegii pentru studierea matematicii prin intermediul problemelor din domeniile de specialitate

Preliminarii “Învățarea este procesul prin care transformăm experiența în cunoaștere, cunoașterea în înțelegere, înțelegerea în înțelepciune...

Istoria matematicii în antichitate

1. Dovezi ale primelor urme ale matematicii în societatea preistorică Scurt istoric • 8 î.e.n. mesopotamienii creează primele tabele de...

Aplicația integralei duble

CAPITOLUL I. NOŢIUNII FUNDAMENTALE PRIVIND INTEGRALA DEFINITĂ. 1.1. Conceptul de integrală definită. 1.1.1. Definiţia şi proprietăţi. Fie...

Te-ar putea interesa și

Monitorizarea parametrilor unei rețele electrice cu ajutorul Labview

Introducere Dezvoltarea sistemelor informatice și a microelectronicii din ultimele decenii au condus la posibilitatea realizării unor sisteme de...

Serii formale și funcții generatoare

Introducere Seriile formale si functiile generatoare reprezinta una dintre notiunile de care te lovesti, oricare ar f domeniul matematicii in...

Formule și funcții trigonometrice

Functia sinus 1. Sinusul lui ±notat sin ± este ordonata punctului M± . 2.Functia sinus este functia definita pe R cu valori in R prin care ±...

Integrarea Funcțiilor Trigonometrice

Data: 02.11.2007 Clasa: A Xii-a A Disciplina: Matematica M1 Student Propunator: Unitatea De Invatare: Primitive Titlul Lectiei: integrarea...

Geometrie Computațională

1. Complemente de geometrie si metode de aproximare 1.1. Spatii vectoriale. Spatii afine. Fie N - multimea numerelor naturale, Z - multimea...

Prezentare Generală a MathCad-ului

I. INTRODUCERE I.1. Prezentare generală a MathCad-ului Produsul software sau sistemul de programare MathCad este un instrument destinat...

Topografie

NOŢIUNI DE BAZĂ ALE TOPOGRAFIEI 1 1.1. OBIECTUL, DEFINIŢIA ŞI RAMURILE MĂSURĂTORILOR TERESTRE Măsurătorile terestre sunt definite ca fiind un...

Laboratoare la mecanică V17

Sarcina lucrării # 1 I. Descrieţi comenzile de bază în regimul de comandă a Programului MATLAB. Răspuns: clc – curaţă ecranul şi pune curorul în...

Ai nevoie de altceva?