Functiile Dreptului

Cuprins licenta Cum descarc?

INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I 7
CONSIDERATII PRIVIND CONCEPTUL DREPTULUI 7
1.1. Acceptiunile notiunii de ,,drept" si definitia dreptului 7
1.2. Originea si aparitia dreptului - dimensiunea istorica a dreptului 16
1.3. Esenta, continutul si forma dreptului 19
1.4. Realizarea dreptului 23
CAPITOLUL II 26
ROLUL DREPTULUI 26
2.1. Rolul si scopul dreptului 26
2.1.1. Dreptul - un component al oricarei activitati sociale 27
2.1.2. Dreptul - un rol activ in viata cotidiana a oamenilor 28
2.1.3. Dreptul - factor al progresului social si al echilibrului in relatiile interumane 30
2.2. Rolul si locul dreptului in sistemul normelor sociale 31
2.2.1 Sistemul normelor sociale 31
2.2.2. Dreptul si morala 34
2.2.3. Dreptul si politica 36
2.2.4. Normele de drept si preceptele religioase 39
2.2.5. Normele juridice si normele obiceiului 40
CAPITOLUL III 43
NOTIUNEA SI DEFINIREA FUNCTIILOR DREPTULUI 43
3.1. Notiunea functiilor dreptului 43
3.2. Definirea functiilor dreptului 44
CAPITOLUL IV 49
PREZENTAREA ANALITICA A FUNCTIILOR DREPTULUI 49
4.1. Functia de institutionalizare sau formalizare juridica a organizarii social-politice 49
4.2. Functia de conducere a societatii 51
4.3. Functia normativa 54
4.4. Functia de conservare, de aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii 56
4.5. Consideratii privind functiile unor ramuri de drept 58
CONCLUZII 63
BIBLIOGRAFIE 68


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Legile generale ale societatii au anumite trasaturi care le deosebesc de legile naturii, in primul rand, prin aceea ca legile dezvoltarii sociale se manifesta in insasi activitatea oamenilor dotati cu constiinta si ratiune. Prin traditie, prin continutul obiectului sau, stiinta dreptului apartine stiintelor despre societate.
Dimensiunea juridica a societatii este o realitate asupra careia se apleaca - spre a-i cerceta legitatile, regularitatile, geneza si modalitatile de implicare si determinare a comportamentului uman - atat dreptul, cat si alte componente ale sistemului stiintelor sociale.
Stiintele juridice studiaza legile existentei si dezvoltarii statului si dreptului, institutiile politice si juridice, formele lor concret istorice, corelatia cu celelalte componente ale sistemului social, modul in care institutiile politico-juridice influenteaza societatea si suporta, la randul lor, influenta sociala.
Lucrarea este structurata in patru capitole. Primul capitol este intitulat ,,Consideratii privind conceptul dreptului" si prezinta notiunea, originea, esenta, continutul, forma si realizarea dreptului. 
Fiind determinat de scopuri care impun actiuni, dreptul, ca fenomen normativ, reprezinta o tentativa de disciplinare, de ordonare a relatiilor sociale, in vederea promovarii larg receptate de societate, cum ar fi: proprietatea, siguranta juridica si securitatea libertatilor individuale, societatea civila. Stiinta dreptului formuleaza principiile generale in baza carora dreptul isi structureaza un mecanism adecvat - eficient si adaptat permanent la scara omului real, concret - de influentare a comportamentului in temeiul unor cerinte valorice. Ca stiinta explicativa, stiinta dreptului studiaza natura juridicului, caracteristicile sale structurale, raporturile cu alte stiinte, legaturile interne ale sistemului juridic. In felul acesta, dreptul, ca si celelalte stiinte sociale, reprezinta o generalizare a experientei umane intr-un anumit sector de activitate si contine o serie de date, verificate si sistematizate, un complex de notiuni, categorii, rapoarte si principii, dar si un ansamblu metodologic, in baza caruia fenomenele pot fi studiate, investigate.
Dreptul unui stat este alcatuit din numeroase norme si institutii. Acestea formeaza sistemul unitar al dreptului statului respectiv. Acest sistem unitar exista in diversitatea ramurilor care-l compun. Fiecare ramura a sistemului este alcatuita dintr-un grup de norme, organic legate, ce reglementeaza o categorie de relatii sociale, pe baza acelorasi metode si in temeiul unor principii comune.
Capitolul II al acestei lucrari este intitulat ,,Rolul dreptului" si analizeaza rolul si scopul dreptului in sistemul normelor sociale. 
Este de observat ca sistemul stiintei dreptului are ca element de baza subsistemul stiintelor juridice de ramura, dar nu se epuizeaza prin referire la acestea. Totodata, stiintele juridice de ramura, care alcatuiesc un sistem, nu se regasesc aidoma in sistemul planului de invatamant superior juridic.
Cercetarea fenomenului juridic nu poate ramane nici la nivelul cunoasterii formelor dreptului pozitiv, a dreptului activ in vigoare, intr-o anumita tara. Orice stiinta aspira spre o globalitate, spre o cunoastere prin ajungerea la concept, prin subsumare fenomenelor particulare si regasirea lor in categorii de maxima generalitate - instrumente de gandire cu vocatie de expansiune.
Ca stiinta sociala cu statut si pozitii specifice, stiinta dreptului analizeaza un anumit domeniu al relatiilor si structurilor sociale - domeniul participarii oamenilor la circuitul economico-juridic, ca purtatori de drepturi si obligatii juridice, cu toate consecintele ce decurg de aici. Cooperarea oamenilor in acest vast domeniu al realitatii sociale implica interventia dreptului in scopul conducerii si dirijarii comportamentelor, impunandu-le reguli normative, modele, programandu-le intr-un anumit sens actiunile si limitandu-le, in temeiul unor ratiuni ce tin de coexistenta libertatilor, dreptul "absolut" de manifestare. Stiinta nu se opreste la studiul normei juridice a jurisprudentei contractului, ea se supune unui amplu proces explicativ, contextul social-cultural in care apar si isi duc viata normele si institutiile juridice, colaborand in acest proces cu toate stiintele sociale: economia, politica, istoria, sociologia, demografia, statistica.
In capitolul III este prezentata notiunea si definirea functiilor dreptului. Finalitatea dreptului consta in reglementarea relatiilor sociale, in stabilirea conduitei oamenilor in cadrul general al societatii nationale ori in raporturile internationale, raporturi ce iau nastere prin insasi existenta societatii, si a oamenilor. Aceasta nevoie de drept, trebuie sa porneasca de la interesul si viata societatii, sa corespunda acesteia pentru ca numai atunci cand normele de drept corespund realitatilor si chemarii sociale ele isi vor atinge scopul mai repede si cu costuri sociale cat mai reduse. Cand normele de drept sunt rezultatul gandirii si a perceptiei unui grup restrans de persoane care decid pentru marea majoritate a membrilor societatii si reglementarea lui va fi partial realizata. 
Dreptul are ca scop regularizarea raporturilor sociale, canalizarea activitatii oamenilor in cadrul relatiei de interes major, in conformitate cu o vointa generala. Acest scop este slujit de o serie de functii.


Fisiere in arhiva (1):

  • Functiile Dreptului.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. Alexandru Sorop, Roberta Nitoiu, Teoria generala a dreptului, editia a III-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008;
2. Alexandru Valimarescu, Tratat de enciclopedia dreptului, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1999;
3. Costica Voicu, Teoria generala a dreptului, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010;
4. Dan Ciobanu, Introducere in studiul dreptului, Editura Hyperion XXI, Bucuresti, 1992;
5. Dumitru Mazilu, Tratat de teoria generala a dreptului, editia a II-a, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2009;
6. Gheorghe Babos, Teoria generala a dreptului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994;
7. Gheorghe Mihai, Fundamentele dreptului, Editura All Back, Bucuresti, 2003;
8. Ioan Ceterchi, Ion Craiovan, Introducere in teoria generala a dreptului, Editura All, Bucuresti, 1993;
9. Ion Corbeanu, Maria Corbeanu, Teoria generala a dreptului, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002;
10. Ion Craiovan, Tratat de teoria generala a dreptului, editia a II-a, revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2009;
11. Ion Dogaru, Dan Claudiu Danisor si Gheorghe Danisor, Teoria generala a dreptului, Editura stiintifica, Bucuresti, 1999;
12. Ion Dogaru, Gheorghe Danisor, Dan Claudiu Danisor, Teoria generala a dreptului, editia a II-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008;
13. Mircea Djuvara, Teoria generala a dreptului, Editura All, Bucuresti, 1994;
14. Nicolae Popa, Elena Anghel, Cornelia Beatrice Gabriela Ene-Dinu, Laura-Cristiana Spataru-Negura, Teoria generala a dreptului, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2011;
15. Nicolae Popa, Mihail Constantin Eremia, Daniel Mihai Dragnea, Teoria generala a dreptului, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2005;
16. Nicolae Popa, Teoria generala a dreptului, editia 3, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008;
17. Radu Motica, Gheorghe Mihai, Teoria generala a dreptului, Editura All Beck, Bucuresti, 2001;
18. Roberta Nitoiu, Teoria generala a dreptului, Editura Universitaria, Craiova, 2003;
19. Simona Cristea, Teoria generala a dreptului, editia a V-a, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2009;
20. Sorin Popescu, Conceptii contemporane despre drept, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1985;
21. Viorel Daghie, Florin Koman-Kund, Elemente de teoria generala a dreptului, Editura National, Bucuresti 2003.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!