Functiile presedintelui Romaniei

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I: ISTORICUL NOTIUNII DE SEF DE STAT 4
1.1. Formele sefului de stat in epoca preiluminista .6
1.2. Iluministii si doctrina moderna cu privire la seful de stat 8
CAPITOLUL II: CONSIDERATII GENERALE PRIVIND ROLUL SEFULUI STATULUI ..11
CAPITOLUL III: ALEGEREA PRESEDINTELUI ROMANIEI 12
3.1. Notiuni generale privind alegerea Presedintelui in drept constitutional ... 12
3.2.Conditiile de eligibilitate 14
3.3. Procedura alegerii Presedintelui Romaniei 14
3.3.1. Stabilirea datei alegerilor 14
3.3.2. Delimitarea si numerotarea circumscriptiilor electorale si a sectiilor 
de votare 15
3.3.3. Intocmirea listelor electorale.. .16
3.3.4. Constituirea birourilor electorale . ...18
3.3.5. Campania electorala si propunerile de candidati 21
3.3.6. Desfasurarea votarii 23
3.3.7. Stabilirea rezultatelor votarii ...26
CAPITOLUL IV: MANDATUL PRESEDINTELUI ROMANIEI .. .27
4.1. Durata mandatului ..27
4.2. Prelungirea mandatului .28
4.3. Vacanta functiei prezidentiale 29
4.4. Interimatul functiei prezidentiale ... ...30
4.5. Protectia mandatului presedintial ...31
4.5.1. Incompatibilitatea functiei presedintiale cu orice alta functie 32
4.5.2. Imunitatea Presedintelui Romaniei 34
CAPITOLUL V: ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI ROMANIEI ..35
5.1. Notiune si clasificare ..36
5.2. Atributiile Presedintelui Romaniei in rapoartele cu Parlamentul ..36
5.2.1. Adresarea de mesaje Parlamentului 37
5.2.2. Regimul juridic si efectele mesajului Presedintelui Romaniei ...38
5.2.3. Convocarea Parlamentului ..38
5.2.4. Dizolvarea Parlamentului 38
5.2.5. Promulgarea legii 39
5.2.6. Suspendarea din functie a Presedintelui ..39
5.3. Atributiile Presedintelui Romaniei in raport cu Guvernul .40
5.3.1. Desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru . ...40
5.3.2. Numirea Guvernului .. 41
5.3.3. Revocarea si numirea unor membrii ai Guvernului ... 41
5.3.4. Desemnarea primului-ministru interimar 42
5.3.5. Consultarea Guvernului ..43
5.4. Atributiile Presedintelui Romaniei in raport cu alte autoritati ale administratiei publice . 43
5.5.Atributiile Presedintelui Romaniei in raport cu Curtea Constitutionala ..44
5.5.1. Numirea unor judecatori ai Curtii Constitutionale ..44
5.5.2.Sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora ...47
5.6. Atributiile Presedintelui in raport cu puterea judecatoreasca 47
5.6.1. Numirea judecatorilor .48
5.6.2. Acordarea gratierii individuale ..49
5.7. Atributiile Presedintelui Romaniei in raport cu poporul ...50
5.8. Atributiile Presedintelui Romaniei in situatii exceptionale ...50
5.8.1. Mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate 51
5.8.2. Instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta ... 51
5.9. Atributiile Presedintelui Romaniei in domeniul politicii externe ..51
5.9.1. Incheierea tratatelor internationale in numele Romaniei 53
5.9.2. Asigurarea legaturilor diplomatice ale Romaniei cu alte state ..54
5.10. Alte atributii ale Presedintelui Romaniei .54
CAPITOLUL VI: ACTELE PRESEDINTELUI ROMANIEI ...55
6.1. Actele politice ...57
CAPITOLUL VII: RASPUNDEREA POLITICA SI JURIDICA A PRESEDINTELUI ROMANIEI .58
7.1. Raspunderea politica ..61
7.2. Raspunderea juridica . 62
STUDIU DE CAZ: Suspendarea Presedintelui in UE .64
POLITICA EXTERNA ..66
SIGURANTA NATIONALA .66
MASURI EXCEPTIONALE .66
BIBLIOGRAFIE .67


Extras din licenta Cum descarc?

ISTORICUL NOTIUNII DE SEF DE STAT
1.1. Formele sefului de stat in epoca preiluminista
In cea de-a doua etapa a procesului de incheiere a tratatelor internationale este implicat, in mod nemijlocit Presedintele Romaniei, deoarece institutia sefului statului a aparut odata cu statul si a cunoscut o evolutie continua in ce priveste forma, structura si atributiile sale. In cursul evolutiei sale, aceasta institutie a avut sa fie o organizare universala, caz in care persoana care ocupa aceasta functie se numea: rege, principe, emir, imparat, presedinte, etc.; fie o organizare colegiala, caz in care cel care indeplinea acest rol se numea prezidiu, consiliu de stat, consiliu prezidential, etc.
Aristotel, creatorul dreptului constitutional, dupa cum se exprima profesorul Constantin G. Dissescu in cartea ,,Curs de drept public roman", are meritul de a incerca prima clasificare a formelor de guvernamant propunand cele trei grupe:
1. monarhia -  concentrarea puterii in mainile unei singure persoane;
2. oligarhia -  puterea se imparte intre mai multi indivizi sau, dupa caz, este rezervata unui grup social restrans;
3. democratia -  poporul exercita direct puterea;
Se poate spune ca evolutia ulterioara a fenomenelor politico-sociale nu a facut altceva decat sa intareasca constructia teoretica a lui Aristotel care, ca idee metodologica, este valabila si la ora actuala tinandu-se seama de modificarile aduse de iluministi, formandu-se ceea ce doctrina contemporana califica a fii conceptia clasica.
De fapt si Platon s-a ocupat de formele de guvernamant, vorbind despre monarhie -  bazata pe autoritate si democratie -  bazata pe libertate, spunand ca ,,cel mai bun guvern este acela care se bazeaza pe autoritate si libertate ". Daca mergem la doctrina anterioara lui Platon incepand cu primele teorii politice, filozofice si morale din India si China, vom constata ca in centrul lor, intr-un fel sau altul, apare problema personalizarii puterii, a simbolizarii ei printr-un individ sau printr-un grup de indivizi.
Exista o axioma a dreptului public, o adevarata dogma statul nu este conceput fara un sef oricat de simbolic ar fi rolul acestuia in anumite sisteme politice.
In India Antica, de exemplu, toate ideile morale, religioase si politice, vin din vointa suprema, relevata pin legile lui Manu, guvernamantul fiind teoretic. Nu se poate spune ca in legile lui Manu se pune accent pe ideea de sef de stat dar, se pune accent pe ideea de inegalitate ca baza a statului.
In China mai ales, prin filozofia lui Confucius, se recunoaste, tot in baza dreptului divin, Regelui (Imparatului) legitimitatea de sef al statului, in calitate de ,,Fiu al Cerului", adica de persoana delegata (aleasa) pentru a avea raporturi intime cu divinitatea, conceptie care se gaseste si in filozofia politica japoneza; la ora actuala, Constitutia Japoniei consacra formula dupa care imparatul este ,,Fiul Soarelui".
Apoi chiar la greci, in lucrarile lui Homer, gasim ideea ca guvernarea unuia este mai buna decat a multora.
In epoca romana, este suficient sa ne amintim de republica lui Cicerone in care statul este definit ,,res populi", scopul guvernului fiind binele poporului, autorul avand o preferinta pentru monarhie.
Tezele anticilor sunt preluate de Renastere, fiind suficient sa ma opresc la ,,Principele" lui Machiaveli in care religia este justificata ca un mijloc de guvernamant pus la dispozitia Statului, adica a Principelui. Aceasta tema a dus si la ,,Magna Charta Libertatum" din 1215 si la absolutismul monarhic, simbolizat stralucit de Ludovic al XIV- lea, dar si la revolutiile burgheze si la Declaratia de Independenta din America sau la Declaratia de Drepturi din Franta anului 1789.
1.2. Iluministii si doctrina moderna cu privire la seful de stat
Montesquien furnizeaza celebra teza a contractarii puteri prin putere, plecand de la adevarul ca orice om care detine sa abuzeze de ea, de aici., ideea de sef de stat incepe sa fie asociata nu ca idee de putere suverana, ci cu ideea de sef al puterii executive, mai ales dupa ce teoria sa a fost corelata cu teoria lui Rousseau.
Tezele lui Rousseau au, inainte de toate, meritul de a pune sub semnul intrebarii dogma dreptului public cu privire la ,,puterile arbitrare ale sefului statului"doctrina lui Rousseau, impreuna cu teoria lui Montesquien si teza drepturilor naturale, reprezinta fundamentul dreptului public modern2.Ceea ce este interesant este faptul ca prin operele iluministilor se pune, pentru prima data, ideea legimitatii puterilor sefului de stat, iar dupa unii autori si ideea raspunderii acestuia in fata poporului considerat suveran.
Cum s-a aratat, in dreptul public modern, ideea sefului de stat este legata de forma de guvernamant, concept prin care de regula s-a raspuns la intrebarea: Cine exercita puterea suverana in stat: o singura persoana-monocrofia, un grup de persoane-oligarhia sau mase largi ale poporului-democratia. Notiunea a dobandit si semnificatia definirii statului sub aspectul modului de desemnare a sefului de stat unipersonal si a legaturilor acestuia cu celelalte autoritati statale. Din punct de vedere, formele de guvernamant sunt clasificate ca, de regula, in doua categorii:
a. monarhii;
b. republici;
c.In monarhie, seful statului este desemnat pe baza de ereditare sau pe viata;
d. In republica, seful de stat este ales pe un termen determinat fie de popor, prin vot direct sau indirect, sistemul electorilor, fie de Parlament .
Potrivit sensului actual, general acceptat, va trebui considerata republica si un stat al carui sef guverneaza autocratic, cu conditia sa nu pretinda ca detine puterea pe baze ereditare.
Trebuie sa remarc ca formula sefului de stat unic si unipersonal, fie monarh, fie presedinte, nu se practica peste tot in lumea contemporana, mai sunt tari unde exista doua autoritati care exercita prerogativele sefului de stat, respectiv tari in care seful de stat este pluripersonal, spre exemplu doi capitani regenti, in cea mai veche republica, Republica San Marino, Consiliul Federal format din 7 ministrii, prezidat de unul dintre ei, ales pe o perioada de 1 an ca presedinte al Confederatiei, in Elvetia .
Apoi, nu trebuie sa uitam ca in unele republici, alaturi de seful de stat exista si un sef de guvern, denumit prim-ministru, fie presedintele al Consiliului de ministrii, aceasta dupa cum ne plasam intr-un regim politic prezidential,semi-prezidential sau parlamentar.
Fata de terminologia pe care am propus-o, regimurile prezidentiale din America Latina si Africa, la care face referire constant doctrina occidentala, ne apar sub aspectul formei de guvernamant ca republici nedemocratice.
Daca facem abstractie de Constitutia S.U.A., care are o structura cu totul aparte, precum si de faptul ca Marea Britanie nu are o Constitutie scrisa, restul constitutiilor din tarile occidentale cuprind o subdiviziune consacrata sefului de stat, presedinte de republica sau monarh, dupa caz, al carei loc si pondere variaza dupa tipologia constitutiei, dupa natura regimului politic consacrat sau dupa anumite particularitati nationale.
In Constitutia Belgiei din 7 februarie 1831, care a influentat mai toate constitutiile monarhice din Europa, in titlul consacrat puterilor, dupa Parlament intalnim capitolul intitulat ,,Despre Rege si ministrii", punandu-se accept pe aspectele succesiunii la tron. Este de retinut ca unele constitutii incep capitolul consacrat anterior si suveranitatii cu institutia monarhului, spre exemplu Constitutia Luxemburgului, iar altele plaseaza institutia monarhului imediat dupa capitolul preliminar. Calitatea monarhului de sef de stat este prevazuta expres, in altele este prevazut implicit, iar in altele este sugerata prin folosirea altor expresii cum ar fii: "puteri constitutionale ale Regelui", ,,autoritatea regala", sau pur si simplu ,,regalitate" ori ,,conducerea regatului". Referitor la succesiune, in unele constitutii se consacra principiul prioritatii primului nascut legitim; alte constitutii stabilesc o preferinta pe barbati, iar alte constitutii stabilesc principiul nascut pe linie barbateasca, cu excluderea perpetua a femeilor si a descendentilor acestora.
Constitutiile care consacra regimuri politice parlamentare, ca regula plaseaza subdiviziunea consacrata Presedintelui Republicii, dupa cea consacrata Parlamentului, iar calitatea de sef de stat a presedintelui, la fel ca si in constitutiile monarhice, este prevazuta in mod expres, fie sugerata prin alte expresii, fie subinteleasa din modul in care sunt reglementate atributiile.
Constitutiile care consacra regimuri politice prezidentiale sau semiprezidentiale, dimpotriva ca regula plaseaza materia consacrata Presedintelui Republicii, inaintea celei consacrate Parlamentului, exemplu tipic in aceasta privinta oferindu-ni-l Constitutia Frantei. Calitatea de sef de stat a Presedintelui in redactarea acestei constitutii rezulta si din formulari exprese, dar mai ales, din modul in care sunt reglementate sarcinile sau functiile sale.
CAPITOLUL II
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND ROLUL PRESEDINTELUI ROMANIEI 
Institutia sefului de stat isi are originea la inceputurile organizarii vietii de stat si a cunoscut o evolutie continua in ceea ce priveste forma, structura si atributiile sale.
Ea este organizata fie unipersonal, fiind denumita rege, principe, presedinte etc., fie organizata colegial, denumita, in acest caz, consiliu de stat, prezidiu etc. 2 Institutia sefului statului, in decursul evolutiei sale, a cunoscut o concentrare a multor prerogative de putere in persoana sa, legislative, executive si chiar judecatoresti; in sistemele contemporane de organizare, insa, se produce o riguroasa delimitare a atributiilor sale fata de celelalte autoritati publice. Cele mai multe apropieri dar si delimitari s-au operat intre seful statului si puterea executiva, fapt ce a determinat esential forma de guvernamant. Doctrina de drept administrativ nu concorda intotdeauna cu cea de drept constitutional in ceea ce priveste notiunea de putere executiva . In conceptia constitutionala clasica, administratia reprezinta actiunea puterii executive, bazata pe procedee de putere publica.
Administratia nu este singura sarcina a executivului, dar este o sarcina exclusiva a acestuia, el avand si unele sarcini extra-administrative, exercitate in raporturile constitutionale cu Parlamentul. Intr-o opinie nuantata, trebuie sa se faca diferentiere intre guvernare si administratie.4
In sensul doctrinei de drept administrativ, pe de o parte, nu ar trebui sa se vorbeasca de executiv, ci de functia administrativa, ca una dintre functiile statului, iar,pe de alta parte, trebuie sa admita ca administratia de stat si executivul reprezinta o unitate structurala unica, in ale carei sarcini intra intreg continutul functiei executive. Ceea ce apare insa evident este faptul ca puterea executiva sau executivul indeplinesc functia administrativa, intr-o alta opinie, functii administrative , fara ca prin aceasta sa se confunde cu administratia publica sau sa se limiteze la conducerea acesteia.


Fisiere in arhiva (1):

  • Functiile presedintelui Romaniei.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

A.Iorgovan, Tratat de Drept administrativ, vol.? si ??, Edit. Nemira Bucuresti, 1996
Antonie Iorgovan , curs universitar
Corneliu Manda Drept administrativ, Tratat elementar Volumul ??, Editia a ??-a, revazuta si adaugita, Lumina Lex Bucuresti 2002
Constitutia Romaniei, comentata si adnotata
I.Deleanu, Drept constitutional si Institutii politice, vol, ??, Tratat, Ed. ,. Europa Nova", 1996
Ion Rusu, Presedintele Romaniei, Edit. Lumina Lex, Bucuresti, 1996
I. Muraru, Drept constitutional si institutii publice, vol.??, Edit., ,,Proarcadia", Bucuresti, 1993
Mircea Preda, Drept administrativ - partea speciala- editie revazuta si actualizata pe baza legislatiei in vigoare la data de 1 septembrie 2001, Lumina Lex 2001
Mihai Constantinescu, Ioan Deleanu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Vasilescu, Ioan Vida, Constitutia Romaniei- Comentata si adnotata, regia autonoma, Monitorul oficial, Bucuresti,1992
Rodica Narcisa Petrescu , Drept administrativ
Tudor Draganu-,,Drept Constitutional si institutii politice",vol.1,Univ.Ecologica ,,Dimitrie Cantemir",Facultatea de Drept,Targu Mures,1993
T.Draganu, O infractiune controversata : inalta tradare, " Curierul judiciar", nr.12/2003
V.Duculescu, Constanta Calinoiu, CONSTITUTIA ROMANIEI-comentata si adnotata, "Lumina Lex", 1997
Andrei STOICIU, Comunicarea politica: cum se vand idei si oameni, editura Humanitas-Libra, Bucuresti, 2000.
Camelia BECIU, Comunicare politica, editura comunicare.ro, Bucuresti, 2000.
Claudiu SAFTOIU, Jurnalismul politic, editura Trei, Bucuresti, 2003.
Cristina PRIPP, Marketing Politic, editura Nemira, Bucuresti, 2002.
Dan Lungu, editura Institutul European, Iasi, 2004.
LEGISLATIA FOLOSITA:
91 - Constitutia Romaniei
Legea 4/1991
Ibidem
Ibidem
Ibidem
Ibidem
92 - Constitutia Romaniei
93 - Constitutia Romaniei
Legea 39/1990 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii
Ibidem
Ibidem
WEB SITE:
www.ccr.ro/Controlul-constituionalitii--legilor-nainte-de-promulgare
http://legeaz.net/constitutia-romaniei/articolul-81-constitutie
http://legeaz.net/constitutia-romaniei/articolul-83-constitutie
www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/MANDATUL PREZIDENTIAL
http://www.scribd.com/doc/31743063/Alegerea-Presedintelui-si-Mandatul-Prezidential
http://facultate.regielive.ro/referate/drept/mandatul prezidential.html
http://legeaz.net/constitutia-romaniei


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!