Argument Capitolul I - Calitatea produselor si serviciilor 1.1. Conceptul de calitate 1.1. Ipostazele calitatii produselor si serviciilor 1.2. Factorii care influenteaza si determina calitatea Capitolul II - Garantarea si atestarea calitatii produselor si serviciilor 2.1. Certificarea produselor, serviciilor si sistemelor de management al calitatii 2.2. Garantarea calitatii produselor si serviciilor Capitolul III - Asigurarea calitatii produselor prin marcare 3.1. Marcarea produselor si serviciilor - generalitati 3.2. Functiile marcilor 3.3. Clasificarea marcilor 3.4. Reglementari privind marcarea produselor si serviciilor 3.5. Marcarea ecologica a produselor Capitolul IV - Garantarea calitatii produselor prin etichetare 4.1. Etichetarea produselor alimentare 4.2. Etichetarea produselor nealimentare 4.3. Eticheta si etichetarea ecologica la produsele nealimentare 4.4. Codificarea produselor - metoda moderna de etichetare Studiu de caz Concluzii Bibliografie
Argument Realitatea economica si sociala impune, ca o conditie esentiala a oricarei activitati eficiente, cooperarea agentilor economici pe baza recunoasterii reciproce a competentelor si responsabilitatilor, deoarece activitatea de asigurarea a calitatii nu se poate realiza decat intr-o legatura foarte stransa cu cerintele consumatorilor. In conditiile unei economii moderne marca si eticheta au un rol foarte important de identificare a produselor, de informare simpla si rapida consumatorilor, de educare a acestora, de inlesnire a operatiilor comerciale si astfel o foarte buna comunicare intre industrie, comert si consumator. Fiind componentele unui comert civilizat, procesele de marcare si etichetare a produselor vin in sprijinul bunei colaborari dintre agentii economici si consumatori, conditie esentiala pentru optimizarea desfasurarii operatiunilor economice. In conditiile integrarii in Uniunea Europeana, marcarea si etichetarea reprezinta simboluri ale calitatii si competitivitatii produselor pe piata europeana si mondiala. Capitolul I Calitatea produselor si serviciilor 1.1. Conceptul calitate Termenul ,,calitate" isi are originea in cuvantul latinesc qualitas, derivat din qualis (care?, de ce natura?), care are semnificatia de ,,atribut", ,,caracteristica", ,,proprietate" sau ,,fel de a fi". Conceptul general de calitate are o larga utilizare in diverse domenii: filosofie, economie, discipline tehnice. In practica economica, notiunea de calitate a avut initial semnificatia de ,,frumusete artistica", apoi de ,,lucru bine facut". Productia industriala a determinat termenul de ,,conformitate", apoi ,,calitate a ofertei" (definita in raport cu cerintele clientului). In prezent, calitatea se poate defini ca: - satisfacerea cerintelor clientului; - disponibilitatea produsului; - un demers sistematic catre excelenta; - conformitatea cu specificatiile; - zero defecte; - corect de la prima incercare; - corespunzator pentru utilizare; - gradul de utilitate; - aptitudinea de utilizare. Profesorul A. Garwin, de la Harvard Business School a evidentiat cinci orientari in definirea calitatii produselor: 1. Orientarea transcendenta considera calitatea o entitate atemporala, fiind perceputa de fiecare individ in mod subiectiv. Nu permite definirea clara a calitatii si nici masurarea ei. ,,Perfectiunea in calitate si in afaceri" sau ,,gustul perfectiunii si perfectiunea gustului" presupun abordarea calitatii prin prisma acestei orientari. 2. Orientarea spre produs este opusa orientarii transcendente. Calitatea este considerata o marime ce poate fi masurata exact si este definita ca fiind ansamblul caracteristicilor de calitate ale produsului. Ca urmare diferentele ce apar intre caracteristici determina diferentele calitative intre produse sau servicii. Exemple: - calitatea fibrei de lana e considerata cu atat mai buna, cu cat fibra este mai lunga, mai ondulata si mai fina; - calitatea unui covor este considerata cu atat mai ridicata, cu cat desimea acestuia este mai mare; - calitatea fainii este cu atat mai ridicata, cu cat continutul in gluten (%) este mai mare. O asemenea abordare se regaseste in special in lucrarile de teorie economica si de calimetrie: stabilirea unei corelatii stricte intre variatia caracteristicilor si nivelul calitatii produselor a favorizat introducerea modelarii matematice pentru estimarea acestui nivel. Adeptilor acestei orientari li se reproseaza faptul ca fac abstractie de natura relationala a calitatii, de dependenta ei de un anumit sistem de referinta, stabilit in functie de cerintele clientului. In evaluarea calitatii pot fi luate in considerare o multitudine de caracteristici ale produsului, dar rezultatul acestei evaluari nu reprezinta o masura a calitatii insesi. 3. Orientarea spre procesul de productie Potrivit acestei orientari, calitatea reprezinta conformitatea cu cerintele (conformance to requirements). Calitatea este privita din perspectiva producatorului iar produsul este considerat de calitate, cand corespunde specificatiilor cuprinse in standarde, norme tehnice. De aceea orice abatere de la specificatii inseamna o diminuare a calitatii. Exemple: - in cazul unei tesaturi, daca se respecta specificatiile privind rezistenta, desimea, finetea firelor, tesatura este considerata ca fiind de calitate corespunzatoare; - in cazul sticlei, daca se respecta compozitia chimica, temperatura de topire a materiilor prime, temperatura de recoacere, procedurile de fasonare, rezulta un produs conform cu cerintele standardelor. Pentru utilizator este posibil insa ca un produs realizat conform standardului sa nu fie de calitate. De exemplu, un ceas elvetian poate sa nu fie considerat de aceeasi calitate cu un ceas realizat in Hong Kong, desi ambele corespund specificatiilor. 4. Orientarea spre costuri Calitatea este definita prin costuri si implicit prin preturile la care sunt comercializate produsele. In Germania, de exemplu, 17% din persoanele chestionate apreciaza calitatea produselor si serviciilor in corelatie directa cu preturile de vanzare.
1. *** HG nr. 177 / 12.02.04 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetelor ecologice pentru grupul de produse textile, publicata in Monitorul Oficial partea I, nr. 198, 05.03.04 2. *** Hotararea Guvernului nr. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici - persoane fizice sau juridice - in comercializarea produselor de folosinta indelungata destinate consumatorilor 3. *** Legea concurentei nr. 21/1996, in Monitorul Oficial, nr. 88/30/1996 4. ***Legea nr. 296 privind Codul Consumatorului, in Monitorul Oficial, partea I., nr. 593, din 1.07.2004 5. *** Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor, Asociatia pentru Protectia Consumatorilor, Bistrita Nasaud, Culegere de acte normative privind protectia consumatorilor, Editura SC Revox International SRL 6. *** Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, in Monitorul Oficial, partea I, nr.75, din 23.03.1994 7. *** Ordonanta guvernului nr.38/1998 privind acreditarea si infrastructura pentru evaluarea conformitatii, in Monitorul Oficial, Partea I, nr.43/30.11.1998 8. Albu, A., ,,Studiul marfurilor", Editura universitatii, Suceava, 2006 9. Angelescu C., Ciucur D., Drobota N., ,,Economie", Editura Tribuna Economica, Editia a 5-a, Bucuresti, 2000 10. Bari I., ,,Globalizare si probleme globale", Editura Economica, Bucuresti, 2001 11. Chiriac D., ,,Ghidul consumatorilor", Editura National, 2001 12. Ciurea S., Dragulescu N., ,,Managementul calitatii totale", Editura Economica, Bucuresti, 1995 13. Constantin M., ,,Marketingul productiei agro-alimentare", Editura Didactica si Pedagogica RA, Bucuresti, 1997 14. Diaconescu I., ,,Merceologie alimentara", Editura Eficient, Bucuresti, 1998 15. Dima D., Eticheta si etichetarea moderna a marfurilor alimentare in ,,Marketing-Design", Nr. 4 16. Dinu V., ,,Etichetarea ecologica a produselor nealimentare", Revista de Comert, nr. 1, 2005 17. Dobrescu E.M., ,,Integrarea economica", Editura All Beck, Bucuresti, 2001 18. Dumitru D., Procopie R., Paunescu C., ,,Merceologia si expertiza marfurilor alimentare de export-import", Editura ASE, Bucuresti, 2004 19. Olaru M., Pamfilie R., Purcarea A., ,,Fundamentele stiintei marfurilor", Editia a doua revizuita, Editura Economica, Bucuresti, 2005 20. Paraschivescu A., ,,Ghidul calitatii", Editura Tehnopress, Iasi, 2005 21. Patriche D., ,,Economie comerciala", Editura Economica, Bucuresti, 1998 22. Paunescu C., Strategii de marcare, garantare si ecoetichetare a produselor, in: Calitate si dezvoltare durabila in perspectiva integrarii in U.E., Editura ASE, 2002 23. Petrache D., Protectia consumatorilor, Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 1998 24. Petre T., ,,Studiul calitatii produselor si serviciilor", Editura Niculescu, 2005 25. Purcarea A., ,,Ambalajul - atitudine pentru calitate", Editura Expert, Bucuresti, 1999 26. Raducanu I., Tanase D., Marca Eco-tex, Tribuna Economica, nr. 32, 1998 27. Zamfir I., ,,Ghidul comerciantului", Editura Dacia A.S., Ploiesti, 2003 28. http://www.abc-pack.com 29. http://www.coduridebare.com 30. http://www.ean.ro 31. http://www.spiruharet.ro 32. http://www.logicode.ro
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
