Ideologia lui Karl Jaspers

Extras din licenta Cum descarc?

Introducere
Dintre toti ganditorii, trecuti si prezenti, care pot fi clasificati ca fiind "existentialisti" filosoful german Karl Jaspers se apropie cel mai sistematic si integrat de prezentarea crezului sau filosofic. 
Acest lucru este atat in ciuda faptului ca, spre deosebire de Heidegger, Jaspers nu recunoaste necesitatea unei ontologii, adica, o disciplina fundamentala care cuprinde totalitatea fiintei.
Existenta proprie trebuie sa intre in comunicare cu alte existentele. "Eu nu pot deveni cu adevarat eu in mod izolat", spune Jaspers, "ci numai in comunicare si colaborare cu alte persoane". 
Realizarea de sine in comunicare este, in conformitate cu Jaspers, o "creatie ex nihilo" o noua bogatie a fiintei este dobandita si revelata. Si, in schimb, absenta sau refuzul de comunicare duce la o absenta sau la o imposibilitate de a fi tu insuti.
Motivul pentru care Jaspers explica necesitatea comunicarii in procesul de auto-realizare urmeaza linia argumentarii dialecticii hegeliene.
Comunicarea existentiala difera de toate relatiile care pot fi verificate in mod obiectiv intre fiintele umane. Ea depaseste prietenia obisnuita, afectiunea si dragostea precum si stima reciproca, intelegerea psihologica reciproca si o simpla unanimitate de ganduri, convingeri, si aspiratii. Toate acestea au un loc adecvat in Dasein, nu in "existenta", toate acestea sunt insuficiente pentru a lega existenta in profunzimile libertatii lor neconditionate. 
Acest lucru nu inseamna, totusi, ca existenta nu poate intra intr-o relatie de rapiditate completa si fara restrictii. O astfel de nemijlocire a comunicarii este impiedicata de starea temporala a existentelor, adica, prin intruchiparea in contingenta Dasein. Dar apare, in aceste conditii, si in circumstantele obisnuite, in viata de zi cu zi, unde "situatii de comunicare" apar, in diferite forme, in discursul, in relatiile sociale si in actiunea sociala si politica. Aceste contacte si relatii in structura Dasein sunt, ca sa spunem asa, "organismul" sau substratul material al comunicarii existentiale, manifestarea vizibila si tangibila a unui "suflet invizibil."
In comunicarea autentica pe care cei care intra in relatie existentiala o au, se deschide pe ei insisi si se dezvaluie unul fata de altul, fara rezerve, in adancimea initiala a fiintei lor, gata pentru a vedea si a fi vazuti, pentru a penetra esenta care urmeaza a fi modelata reciproc.
Capitolul 1
Existentialism si umanism
1.1. Esenta versus existenta
Existenta sau fiinta constituie obiectul ontologiei. Orisice discurs filosofic trebuie sa presupuna ceva existent, de altfel gandirea nu are obiect de reflectie. Insa acest concept este tratat diferit in sistemele filosofice.
Cercetarea existentei incepe de la intrebarea fireasca "ce este existenta?" Marea majoritate a filosofilor au recunoscut generalitatea acestei intrebari, absoluta sa nedeterminare, ce a produs un sir de semnificatii pentru conceptul de existenta. Din multitudinea de sensuri ontologia se refera la ceea ce desemneaza ,,existenta intrucat exista", ,,fiinta ca fiinta".
Sensul general al termenului ,,a fi", propriu orisicarei teorii filosofice, ramane cel acordat de Aristotel in "Metafizica": fiinta (existenta) este ,,reflectia ce are in vedere primele principii si cauze, deci raportandu-se la o singura natura de pe urma unui caracter analog. Fiinta este numele pentru tot ce exista. Fiinta si Unul sunt acelasi lucru si de aceeasi natura, pentru ca apar impreuna ca principii si cauze." 
Termenul ,,existenta" a fost redat in filozofie prin intraductibilul termen grecesc ,,to on" iar in latina prin ,,ens" entitate si nu ,,esse" a fi. Cicero utilizeaza un derivat a lui ,,to on", si anume ,,sistere ex" a iesi in afara, cu sensul de a fi in afara de neant si de pura posibilitate. In latina va fi abandonat termenul originar grecesc, dar se va mentine semnificatia lui, de ceea ce este originar in totalitate, existenta ca intreg, diferita de partile ei.
Reflectia filosofica asupra sensului existentei a fost concomitent si o reflectie asupra esentei existentei, caci a explica ce este existenta inseamna a-i preciza esenta, natura <<cea ce prin care o fiinta este>> ceea ce este si nu altceva. Altfel spus, esenta este ceea ce constituie si determina un lucru, o existenta in el insusi si distinge de celelalte lucruri de altfel. Din punct de vedere logic, <<esenta este ceea prin care ceva>> (o existenta) este inclus in specia sa (de exemplu, iodul este element chimic si nu planta.)
In limbajul filolsofic au mai fost utilizati in timp si alti termeni sinonimi cu esenta> ratiunea (a unui lucru) ca intelesul in plan logic-conceptual al acelui lucru: <<natura>>, in sens de principiu prim, constitutiv si intemeietor pentru acel lucru: <<substanta>> sau lucru care exista prin sine si in sine: <<forma>> ca principiu determinant al esentei unui lucru: <<quiditate>>, esenta ca raspuns la intrebarea "ce este cutare...?", in latina quid est..? ca raspuns la intrebarea anterioara, raspuns ce ia forma unei definitii. Denumirea cea mai proprie pentru sensul initial este "quiditate", dar cea mai utilizata este natura.
Termenului de "esenta"i s-au conferit in genere doua semnificatii: esenta reala si esenta ideala. Esenta reala este cea care exista propriu-zis, sau poate sa existe, independent de constiinta, si poate fi individuala sau universala. Esenta individuala reda natura individuala a unui lucru, ca principiu intemeitor a insusirilor individuale ( ex. "cine este Vasile?"). Esenta universala este abstracta , si exprima natura comuna reunite intr-o specie (ex. "Cine este omul?", esenta speciei umane). Esenta ideala ia forma unui concept formulat de ratiune si poate fi corecpondentul logic al esentei reale sau o simpla fictiune fara corespondent real.


Fisiere in arhiva (1):

  • Ideologia lui Karl Jaspers.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. Aristotel, Metafizica, Bucuresti, 1965. VI, 1 si 2, 1003 b.
2. Boboc, A., Filosofia contemporana - Orientari si stiluri de gandire semnificative, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 1995
3. Boboc, A., Filosofie contemporana, fenomenologie, hermeneutica si ontologie, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2006
4. Bolea, S., Existentialismul atazi, Herg Benet Publishers, Bucuresti, 2012
5. Breslasu, M., Note despre Jean Paul Sartre, Editura Europolis, Bucuresti, 1947
6. Buda, O., Explicatie si intelegere in stiintele antropologice, in: Dragomirescu V.T.: Introducere in medicina legala antropologica, Editura All, Bucuresti, 1998
7. Clement, E., Demonque, C., Hansen-Love, L., Kahn, P., Filosofia de la A la Z, Dictionar enciclopedic de filosofie, Editura All, Bucuresti, 1999
8. Cobianu, E., Damian, C., Rogoz, A., Ivanciu, I., Vornicu, M., Filosofie moderna si contemporana, Editura Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1973
9. Comte-Sponville, A., Mic inventar al marilor virtuti, Editura Univers, Bucuresti, 1998
10. Didier, J., Dictionar de Filosofie, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1998
11. Ghindeanu, T., Constiinta Filosofica de la Husserl la Teilhard De Chardin, Editura Junimea, Iasi, 1981
12. Ghise, D., Existentialismul francez, Editura Dacia, Cluj, 1970
13. Grenier, H., Marile doctrine morale, Editura Humanitas, Bucuresti, 1995
14. Gulian, C.I., Antropologie filozofica, Editura Politica, Bucuresti, 1972
15. Hossu, A.I., Existentialismul francez, Editura Institutul European, Iasi, 2006
16. Hugli, A., Lubeke, P., Filosofia in secolul XX, Editura All, Bucuresti, 2003
17. Jaspers, K., Allgemeine Psychopathologie, Springer Verlag, Berlin und Heidelberg, 4. Auflage, 1946
18. Jaspers, K., Philosophie I, Springer-Verlag, Berlin, Heidelberg, New York, 1973
19. Jaspers, K., Philosophie II, Springer-Verlag, Berlin, Heidelberg, New York, 1973
20. Jaspers, K., Psychologie der Weltanschauungen, Verlag von Julius Springer, Heidelberg, 1919
21. Jaspers, Karl, Texte filosofice, Editura Politica, Bucuresti, 1986
22. Marcel, G., A fi si a avea ceva, Editura Biblioteca Apostrof, Bucuresti, 1997;
23. Morar, V., Filosofie: analize si interpretari, Editura Antet, Oradea, 1996
24. Moraru, C.M., Valoare si etos, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,1967


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!