Ideologia lui Karl Marx

Extras din licenta Cum descarc?

Introducere
Marxismul este sistemul conceptiilor si invataturii lui Karl Marx. Marx a fost continuatorul celor trei curente principale de idei din secolul al XIX-lea si care apartineau celor mai inaintate trei tari ale omenirii: filozofia clasia germana , economia politica clasia engleza si socialismul francez, in general, curente pe care le-a desavarsit in mod genial. Remarcabila consecventa si unitate a conceptilor sale , recunoscuta chiar si de catre adversarii sai , conceptii care in totalitatea lor constituie materialismul modern si socialismul modern ca teorie si ca program al miscarii muncitoresti din toate tarile civilizate ale lumi, ne obliga sa facem, inainte de a trece la expunerea continutului principal al marxismului - anume la doctrina economica a lui Karl Marx - o scurta descriere despre omul Karl Marx. 
Punctul de plecare al intregului edificiu teoretic al lui K. Marx l-a constituit economia politica clasica. De la aceasta a imprumutat el toate conceptele cu care va edifica noua sa gandire. 
Conceptia sa despre productie, capital, factorii de productie a preluat-o de la Ricardo, ca si teoria valorii. Teoriei valorii Marx i-a adus anumite imbunatatiri: valoarea-munca este un raport social, intre participantii la producerea si comercializarea marfurilor; Marx a facut distinctia mai clara intre valoarea de intrebuintare si valoarea de schimb. El a fost primul economist care a studiat in profunzime atat una cat si pe cealalta; deosebirea dintre factorii marfii i-a servit lui Marx pentru a explica mecanismul exploatarii capitaliste (prin distinctia dintre valoarea fortei de munca si valoarea ei de intrebuintare); Marx a introdus in economia politica conceptul de "plusvaloare". 
Ca si clasicii, Marx a analizat, in principal, 3 categorii de venituri: salariul, profitul si renta, pe care le-a considerat categorii istorice, tinand de un anumit regim juridic si o forma specifica a proprietatii (cea privata). 
In domeniul banilor, Marx a fost de asemenea un clasic, poate mai riguros decat predecesorii, deoarece a fost mai convins decat acestia. Deosebirea fundamentala intre clasici si Marx consista in faptul ca primii considerau legile naturale (economice) vesnice, iar Marx le apreciaza ca avand un carater relativ (istoric). 
De la socialistii utopici (pe care nu i-a considerat sub nicio forma economisti profunzi), Marx a imprumutat idealul social al economiei politice si a incercat sa ofere acestuia un caracter stiintific. 
Socialist stiintific, Marx n-a putut sa depaseasca o anumita metoda si o anumita conceptie filosofica. Aceasta a fost "materialismul economic" (sau "materialismul istoric" sau "conceptia materialista a istoriei"). Multi adversari ai operei sale au criticat tocmai viziunea sa materialista asupra lumii. Nu trebuie uitat insa ca Marx a folosit materialismul doar ca o metoda intelctuala de interpretare a istoriei (nu ca pe un principiu moral sau ca baza in vederea explicarii naturii umane). "Doctrina lui Marx, scria Pere de Lubac n-a fost nciodata un naturalism plat, s-a preocupat mereu de existenta spirituala a omului, la fel ca si de viata sa materiala. Comunismul sau se prezinta ca singura realizare concreta a umanismului". 
Materialismul istoric este conceptia dupa care toate evenimentele de ordin spiritual (filosofia, religia, preceptele morale, jurisdictia) sunt determinate de evenimente de ordin material. Pentru Marx "primum movens" al tuturor faptelor sociale este o schimbare in tehnica de productie. Modul de productie constituie infrastructura tuturor evenimentelor istoriei umane. Rasnita manuala produce sclavajul, moara cu apa a nascut feudalismul, moara cu abur naste capitalismul. "Ansamblul raporturilor de productie-scria Marx-formeaza structura economica a societatii, adica baza reala pe care se ridica o suprastructura juridica si politica, careia ii corespund forme sociale determinate ale constiintei. Modul de productie al vietii materiale determina, in genral, procesul social, politic si intelectual al vietii. Nu constiinta omului determina existenta sa, ci existenta lui sociala ii determina constiinta. " Ciudata rastalmacire a ideilor lui Hegel, al carui discipol Marx se declara. Ciudat raspuns la problema reformei structurilor, pusa de economisti la mijlocul secolului al XIX-lea, aparitia noilor institutii nu era privita de Marx ca rezultat al unei libere alegeri umane, ci ca determinata de natura a modului de productie. 
Capitolul 1
Karl Marx - viata si opera
1. 1. Contextul socio-economic
Perioada 1840-1880, in care se incadreaza opera lui Marx, a reprezentat una din cele mai involburate din Europa. Monarhiile incepusera sa aiba un concurent in forma democratiilor iar oamenii incepusera sa lupte impotriva statului pentru a-si putea impune propriile idei. Economiile incepusera sa functioneze tot mai eficient si industrializarea devenise un proces de neoprit care spulbera vechile relatii feudale. Traditiile incepusera sa devina obsolente atat sub forma comportamentelor de productie cat si a conceptiilor despre viata. 
Pe plan economic productia crestea atat datorita cresterii productivitatii muncii cat si datorita construirii de noi unitati de productie. Schimburile comerciale cunosteau si ele o crestere deosebita, atat pe plan intern cat si extern iar piata mondiala devenea tot mai mult un factor de care trebuiau sa tina seama cu totii. 
Dar schimbarile capatasera un ritm prea rapid pentru ca echilibrul social sa mai functioneze. Conflictele erau inevitabile ca mijloc de reechilibrare sociala ceea ce facea atmosfera sociala extrem de tensionata, lucru reflectat si in constiinta oamenilor. 
Tocmai datorita acestei atmosfere specifice a timpului Marx pune in centrul sistemului sau teoretic conflictul. Lucru normal si previzibil, studii mai recente aratand faptul ca oamenii de stiinta nu creaza undeva in afara spatiului si timpului ci sunt puternic influentati de conceptiile generale despre viata si problemele specifice mediilor lor nationale. 
Problemele sociale ale acelor timpuri par a fi fost zugravite excelent de autorii romantici, care in ciuda numelui sonor si placut reprezentau gandirea conservatoare care tinea la apararea vechilor traditii si relatii sociale. Imaginile pe care ni le transmit arata muncitorii lucrand 12-14 ore pe zi si de abia avand din ce supravietui. Situatia era probabil alta. Cresterea nivelului de trai era o realitate dar era lenta, fluctuanta, crizele economice erau frecvente. In schimb aspiratiile cresteau mult mai rapid. Tocmai din acest decalaj rezulta frustrarea care caracterizeaza atat de bine miscarile sociale ale timpului si nu neaparat dintr-o inrautatire a situatiei. 
Era o nevoie acuta de noi ideologii care sa canalizeze aceasta nemultumire, care sa-i ofere o tinta concreta. Astfel modelele socialiste care promiteau tocmai disparitia surselor de frustrare, adica a inegalitatilor sociale si a lipsurilor materiale, erau extrem de populare printre cei nemultumiti.


Fisiere in arhiva (1):

  • Ideologia lui Karl Marx.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. Bell, P.F., Marxist Theory, Class Struggle and the Crisis of Capitalism in Jesse Schwartz (ed.), The Subtle Anatomy of Capitalism. Santa Monica: Goodyear, 1977 
2. Bran, P., Economica valorii, Editura ASE, Bucuresti, 2002
3. Buia, L. Mitologia stiintifica a comunismului, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999
4. Cazeneuve, J., La societe de l'ubiquite, Paris, Denoel,1972
5. Cleaver, H.M., Reading Capital Politically. Austin: University of Texas Press. Now (2000) published by Anti/Theses through AK Press, 1979
6. Engels, F., Outline of a Critique of Political Economy, in Marx & Engels Collected Works, Vol, III 1843-44 New York: International Publishers, 1843 
7. http://www. contabilizat. ro/cursuri_de_perfectionare~categoria-economie_generala~nume-doctrine_economice. html
8. Iliescu, A.P., Mentalitati si institutii, Editura Ars Docendi, Bucuresti, 2002
9. Ivanciu, N., Istoria Doctrinelor Economice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1964
10. Lemel, Y., Stratification et mobilite, Paris, A. Colin, 1991
11. Lemel, Y., Stratification et mobilite, Paris, A. Colin, 1991 
12. Linebaugh, P., Karl Marx, the Theft of Wood, and Working-Class Composition: A Contribution to the Current Debate, Crime and Social Justice. Fall/Winter, 1976
13. Marx, K. , Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960
14. Marx, K., Class Struggles in France, in Marx & Engels Collected Works, Vol. 10. New York: International Publishers
15. Marx, K., Engels, F., The Communist Manifesto, in Marx & Engels Collected Works, Vol. 6, 1845-1848. New York: International Publishers, 1976.
16. Marx, K., Engels, F., The German Ideology, in Marx & Engels Collected Works, Vol. 5. 1845-1848. New York: International Publishers, 1976.
17. Miroiu, A., Institutii in tranzitie, Editura Punct, Bucuresti, 2002
18. Negri, A., Marx Beyond Marx: Notebooks on the Grundrisse, Forthcoming. New York: I. F. Bergin Press, 1982
19. Popescu, Gh., Evolutia Gandirii Eeconomice, Editura Academiei Romane, Cluj Napoca, 2004
20. Stegaroiu,V., Sistemul economic marxist, curs, Tg-Jiu, 2006


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!