Ierarhii bisericii ortodoxe din Basarabia de la începutul secolului al XIX-lea până astăzi

Introducere

„Iubiți Basarabia, dragii mei, iubiți poporul ei cu sufletul deschis adevărului și dreptății, iubiți trecutul ei bogat în monumente istorice, mai ales cele bisericești, tradițiile și obiceiurile ei strămoșești - și nu vă veți înșela. Iubiți-o, cunoașteți-o, înălțați-o - acesta este testamentul adresat vouă ”

Părintele Alexei Mateevici

Argument

Ideea de a alcătui lucrarea de față a apărut în urma constatării faptului că acest subiect

- Ierarhii Bisericii din Basarabia - a fost cercetat de unii scriitori basarabeni în mod denaturat (fiind influențați de propriile convingeri politice românofile sau rusofile), iar imaginea unora dintre ei a fost distorsionată de presă printr-o modalitate conștient deformată, opusă celei reale, cu dirijare interesată și exercitare de presiune din partea instituțiilor politice.

Un alt argument este acela că subiectul respectiv nu a fost reactualizat în ultimii ani. Cărțile pe această temă cuprind în general viața Bisericii din acest spațiu sub toate aspectele: prezintă informații luate în ansamblu, adică despre ierarhi, cler, mănăstiri, biserici, școli, însă o lucrare sumară care să cuprindă date în ordine cronologică doar despre ierarhi (biografia și activitatea lor) și contextul istoric în care au activat nu se găsește; totodată, sunt informații actuale care nu au fost încă incluse în cărți, cum ar fi canonizarea Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni. Acest lucru m-a determinat să scriu lucrarea de față, numită „Ierarhii bisericii ortodoxe din Basarabia din anul 1812 până în perioada actuală ”, pentru a-i nominaliza pe toți spre amintirea numelui lor, dar și a activităților acestora întreprinse la cârma Eparhiei Chișinăului și Hotinului.

Stadiul actual al cercetării

Una dintre primele și cele mai valoroase lucrări privitoare la viața bisericească a românilor din stânga Prutului aparține pr. prof. dr. Mircea Păcurariu. Ea a fost editată în 1993 la Iași cu titlul „Basarabia, aspecte din istoria Bisericii și a Neamului românesc”. Lucrarea este o cercetare semnificativă a istoriei Bisericii din stânga Prutului de la origini și până în 1993.

O altă lucrare de sinteză privitoare la viața bisericească a românilor din stânga Prutului aparține ziaristului basarabean Boris Buzilă. Ea a fost publicată în 1996 cu titlul „Din istoria vieții bisericești din Basarabia 1812 1918; 1918 1944”. Lucrarea este scrisă într-un stil publicistico -științific, fiind bazată îndeosebi pe știri, informații și articole din presa bisericească și laică apărută în Basarabia interbelică. Nucleul lucrării respective se axează pe perioada 1918 1940, când Basarabia a fost parte integrantă a României Mari, iar Biserica basarabeană se afla în sânul Bisericii Mamă.

A treia lucrare de referință importantă pe această temă este „Istoria bisericii din Basarabia în veacul al XIX-lea sub ruși” de Nicolae Popovschi. Lucrarea relatează evenimentele istorice ce au avut loc în acest spațiu în secolul al XIX-lea și descrie istoria Bisericii din acest spațiu de la anexarea Basarabiei de către ruși de la 1812 și până la prăbușirea Imperiului țarist în 1917.

În elaborarea acestei lucrări am consultat și materiale publicate în revistele: „Altarul credinței”, „Călăuză Ortodoxă”, „Curierul Ortodox”, „Cugetul. Revista Societății Istorico -Arheologice din Basarabia”, „Luminătorul” și altele.

Noutatea lucrării de față

Lucrarea de față își propune să expună biografia ierarhilor care au fost la cârma Eparhiei Chișinului și Hotinului din anul 1812, dar și activitatea misionar - pastorală și culturală a acestora. Pentru o înțelegere mai bună a activităților și măsurilor întreprinse de ei am făcut o incursiune în istoria vieții bisericești din Basarabia încă din perioada de început a statului moldovean, trecând prin suferințele stăpânirii ruse, între 1812 - 1918, și continuând cu perioada Marii Uniri, iar mai apoi a revenirii calvarului comunist și a noului început din anul 1991.

Noutatea științifică rezidă din faptul că pe lângă studiile sau cărțile în care am găsit date cu privire la acești ierarhi, am consultat și cărți de istoriografie rusă și am găsit unele informații care prezintă interes. Am consultat și câteva dosare din Arhiva Națională a Republicii Moldova, unele inedite, și materiale de la Biblioteca Națională din Chișinău pentru a elucida unele aspecte. Având la bază materialele vizate, consultând și celelalte surse m-am străduit să aduc o contribuție spre a completa unele momente din activitatea ierarhilor basarabeni.