INTRODUCERE “Îmbătrânirea populaţiei este un fenomen global, care în ultimele decenii afectează toate ţările lumii. Reducerea globală a natalităţii şi scăderea numărului de copii în paralel cu sporirea constantă a numărului vârstnicilor duce la schimbarea echilibrului dintre generaţii.” Îmbătrânirea demografică reprezintă un proces care presupune schimbarea structurii pe vârste a unei populaţii, prin creşterea importantă a proporţiei vârstnicilor în populaţia totală, în detrimentul proporţiei tinerilor, ca tendinţă fermă şi de lungă durată, cu numeroase implicaţii în toate sferele activităţii umane.” “Îmbătrânirea demografică este în realitate un rezultat al procesului evoluţiei populaţiei pe care demografii l-au denumit tranziţie demografică, proces care se accentuează pe măsura scăderii mortalităţii şi a fertilităţii. În zilele noastre, în special în spaţiul european puternic marcat de procesul de îmbătrânire, migraţia poate constitui un vector care poate ameliora sau accentua structura pe vârste a populaţiei, procesul de îmbătrânire demografică. Îmbătrânirea populaţiei este un fenomen de lungă durată. În secolul trecut ponderea persoanelor vârstnice în structura populaţiei totale a fost în creştere constantă.” În lucrarea de faţă am prezentat un studiu realizat pe baza unor rapoarte întocmite de către Uniunea Europeană, cu privire la procesul de îmbătrânire globală a populaţiei, evoluţia demografică a populaţiei lumii şi incidenţele acesteia asupra sistemului de asigurări. În capitolul I, am prezentat termenul de îmbătrânire a populaţiei ca fenomen mondial, dar şi cauzele şi implicaţiile îmbătrânirii populaţiei la nivel mondial dar şi în Europa. Fenomenul îmbătrânirii este prezent, în mod deosebit, în Europa şi Japonia. Se apreciază că Europa a atins deja un stadiu critic: după un secol de creştere demografică naturală, perspectiva pentru acest secol este, dimpotrivă, un declin natural şi o îmbătrânire excesivă a populaţiei.” “O problemă importantă cu care se confruntă societatea modernă de astăzi este reprezentată de „încărunţirea” populaţiei Globului pusă pe seama scăderii natalităţii şi a mortalităţii ridicate în rândul persoanelor adulte.” În capitolul II şi capitolul III am continuat a relata efectele îmbătrânirii populaţiei, contribuţia demografiei la reconfigurarea “peisajului” economic şi social dar şi incidentele asupra asigurărilor, deoarece dacă populaţia lumii îmbătrâneşte pe zi ce trece, numărul persoanelor apte de muncă va scădea şi asiguratorii vor avea pierderi mari atât a veniturilor cît şi a increderii clienţilor. În capitolul IV am decis a efectua o sinteză despre fenomenul îmbătrânirii populaţiei la nivel naţional, pe baza datelor statistice privind atât indicele demografic cât şi rolul acesteia asupra asigurărilor. “România se confruntă deja cu consecinţele economice şi sociale complexe ale unei populaţii aflate într-un proces lent, dar continuu, de îmbătrânire demografică. Nu doar criza poate fi invocată. În ultimul secol, industrializarea, urbanizarea şi modernizarea a schimbat radical scala de valori.” CAPITOLUL I ÎMBĂTRÂNIREA POPULAŢIEI – CONSIDERAŢII GENERALE I.1. Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei „Îmbătrânirea populaţiei este un fenomen global, care în ultimele decenii afectează toate ţările lumii. Reducerea globală a natalităţii şi scăderea numărului de copii în paralel cu sporirea constantă a numărului vârstnicilor duce la schimbarea echilibrului dintre generaţii.”Îmbătrânirea demografică reprezintă un proces care presupune schimbarea structurii pe vârste a unei populaţii, prin creşterea importantă a proporţiei vârstnicilor în populaţia totală, în detrimentul proporţiei tinerilor, ca tendinţă fermă şi de lungă durată, cu numeroase implicaţii în toate sferele activităţii umane. “Îmbătrânirea demografică este în realitate un rezultat al procesului evoluţiei populaţiei pe care demografii l-au denumit tranziţie demografică, proces care se accentuează pe măsura scăderii mortalităţii şi a fertilităţii. În zilele noastre, în special în spaţiul european puternic marcat de procesul de îmbătrânire, migraţia poate constitui un vector care poate ameliora sau accentua structura pe vârste a populaţiei, procesul de îmbătrânire demografică. Îmbătrânirea populaţiei este un fenomen de lungă durată. În secolul trecut ponderea persoanelor vârstnice în structura populaţiei totale a fost în creştere constantă.” “Fenomenul îmbătrânirii este prezent, în mod deosebit, în Europa şi Japonia. Se apreciază că Europa a atins deja un stadiu critic: după un secol de creştere demografică naturală, perspectiva pentru acest secol este, dimpotrivă, un declin natural şi o îmbătrânire excesivă a populaţiei. O mare parte dintre ţările Europei orientale cunosc, deja, declinul demografic şi numeroase ţări occidentale îl vor cunoaşte într-un viitor apropiat. În ciuda diferenţelor de intensitate şi de ritm care vor persista între diferitele ţări, toate societăţile europene au sau vor avea de făcut faţă, în principal, aceloraşi tendinţe, în materie de declin şi de îmbătrânire demografică.”Chiar dacă populaţia ţărilor în curs de dezvoltare este acum, încă, relativ tânără, un mare număr dintre aceste ţări vor cunoaşte, conform previziunilor, o îmbătrânire într-o manieră fără precedent, ca urmare a scăderii puternice a ratei fertilităţii şi a unei rapide creşteri a longevităţii. Numeroase ţări în curs de dezvoltare se găsesc în primele faze de adaptare la modificările structurii de vârstă a populaţiei. “Îmbătrânirea, ca fenomen al lumii vii, este un proces de regres, de deteriorare care afectează atât individul, cât şi grupurile, populaţia. La nivelul individului, în sens larg, îmbătrânirea este considerată un fenomen multidimensional care include schimbările fizice ale organismului uman după viaţa adultă, schimbările psihologice care apar în mintea şi capacităţile mentale şi schimbările sociale în modul în care persoana este văzută, în ceea ce aşteaptă şi ceea ce se aşteaptă de la ea. Ca atare, abordarea acestui fenomen trebuie să fie una pluridisciplinară şi interdisciplinară.” “O problemă importantă cu care se confruntă societatea modernă de astăzi este reprezentată de „încărunţirea” populaţiei globului pusă pe seama scăderii natalităţii şi a mortalităţii ridicate în rândul persoanelor adulte.” “Procesul de îmbătrânire al populaţiei, care este şi factorul principal de risc legat de structura populaţiei, reprezintă una dintre multiplele ameninţări globale la adresa omenirii.” “De fapt, literatura de specialitate remarcă faptul că, şi anume, creşterea ponderii şi numărul vârstnicilor, sunt probleme de ordin social, care au soluţii sociale şi mai puţin probleme de ordin demografic, care pot fi soluţionate prin măsuri de politică demografică.” “Prin urmare, îmbătrânirea demografică a populaţiei reprezintă procesul de modificare a structurii populaţiei pe vârste, în favoarea grupelor de vârstă înaintată, ca tendinţă fermă şi de lungă durată.”
1. Anusic, Zoran; Philip, O’Keefe, Madzarevic-Sujster, Sanja, (2003), Pension Reform in Croatia, Social Protection Discussion Paper Series, No. 0304, Social Protection Unit, Human Development Network. The World Bank. 2. Bronikowsi, A. & Promislow, D. E. L. Testing evolutionary theories in wild populations, Trends in Ecology and Evolution, vol. 20, no.6, 271-273, (2005). p. 271. 3. Barr, Nicholas, (2003), Notional Defined Contribution Pensions: Mapping the Terrain, Conference on NDC Pensions, Sandhamm, September, 29-30. 4. Frunzaru, Valeriu, (2003), Pensiile în Uniunea Europeana. Evoluţie legislativă şi provocări actuale, ( lucrare în programul doctoral) 5. Gheţău, Vasile, Simion, Măria şi Berevoescu, Ionica. Şocul milionului. Rezultatele prelimi- nare ale Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 18 martie 2002. Populaţie şi Societate, 6. Gheţău, Vasile. 2005. Migrations et incidence sur la répartition de la population en Roumanie au niveau national et régional. The Romanian Journal of European Studies, nr.4, 2005, Editura Universităţii de Vest, Timişoara. 7. Grigorescu, C-tin (2005). „Modificări demografice teritoriale în anii tranziţiei”, în Probleme economice nr. 146, Academia Română, CIDE 8. Hondroyiannis, G., Papapetrou, E. „Demographic transition in Europe”, în Economics Bulletin, martie 2002 9. Jianu Daniel Mureşan, - Calitatea vieţii umane în România dupa 1989, Editura Universităţii, Ediţia I, 2009 10. Kraus, K.-H. (2007). Aging: A revised theory based on free radicals generated by NOX family NADPH oxidases. Experimental Gerontology, 42, 256-260, p. 257 11. Muntean, A. (2006). Psihologia Dezvoltării Umane. Editura Polirom, Iaşi, p. 419. 12. Manton, G. Kenneth, XiLiang Gu şi Vicki L. Lamb., Long-term trends in life expectancy and active life expectancy in the United States. Population and Development Review, Vol. 32, No.1, 2006, Population Council, New York 13. Prerez, F. P., Ilie, J. I., Zhou, X., Douglas F. & Jurivich, D. A. (2007). Pathmolecular effects of homocysteine on aging process: A new theory of aging. Medical Hypothenses, art in press, 1-12, p. 8. 14. Sandu, Dumitru, Explorarea Europei prin migraţii pentru muncã: 1990-2006. In: Locuirea temporarã în strãinătate. Migraţia economicã a Românilor: 1990-2006. Fundaţia pentru o Societate Deschisã, 2006, Bucureşti (şi date cu amabilitate comunicate autorului de S.D). 15. Schoenmaeckers, Ronald. Active ageing in Europe - vol. 2, Demographic characteristics of the oldest old. Council of Europe Publishing, 2004, Strasbourg. 16. Schoenmaekers, Ronald şi Irena Kotowska, Population ageing and its challenges to social policy. Population Studies nr. 50, Council of Europe Publishing, 2005, Strasbourg. 17. Sora, V. şi colectiv (2003). Analiza statistico-demograficã. Teorie şi aplicaţii, Editura Economicã, Bucureşti 18. The Geneva Reports- Risk and Insurance Research, Addressing the Challenge of Global Ageing—Funding Issues and Insurance Solutions, iunie 2012. nr.6 19. Vallin, Jacques şi France Meslé, Convergences and divergences in mortality. A new approach to health transition. Demographic Research, Special collection 2, Article 2. 2004. Max Planck Institute for Demographic Research, Rostock (www. demographic-research.org). 20. Wroblewska, Viktoria, Changing mortality patterns in central European countries: Poland's experience. Comunicare la seminarul international “Mortality in Countries of the Former USSR. Fifteen Years After Break-up: Change or Continuity?”, Kiev, 12-14 octombrie 2006 (www. iusssp.org). Resurse web 21. www.royalsociety.org 22. www.csis.org 23. www.huffingtonpost.com 24. www.un.org 25. www.incomemagazine.ro 26. www.insse.ro 27. www.primm.ro 28. www.genevaasociation.org
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
