Îmbunătățirea managementului

Introducere

Importanța managementului agricol pe Platforma Burnasului

După momentul Revoluţiei din decembrie 1989, a început perioada de tranziţie pentru economia românească, în speţă pentru industria naţională, marcată profund de apariţia sectorului privat şi restrângerea sau reprofilarea celui de stat, în anumite situaţii culminând cu falimentul unor mari fabrici, uzine, combinate şi întreprinderi cu capital de stat.

Situaţia statistică referitoare la numărul societăţilor comerciale înmatriculate la Registrul Comerţului, cu sediile în comunele din Burnas, în perioada 1990-2010, arată o dinamică complexă a fenomenului. În anul 1990, în comunele giurgiuvene şi teleormănene au fost înregistrate 13 firme. În 1991, în cele patru unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Călăraşi figurau 41 societăţi comerciale. În anul 2000, dinamica înscrierii firmelor fizice şi juridice la oficiile judeţene ale Registrului Comerţului s-a caracterizat printr-o tendinţă pozitivă. În anul 2010, traiectoria ascendentă a procesului de înfiinţare şi desfăşurare a activităţii economice a diverselor societăţi a ajuns la o cotă înaltă, în sensul că numărul total al firmelor fizice şi juridice a fost de 2,1 ori mai mare decât cel înregistrat cu cinci ani în urmă.

Pe domenii de activitate, predomină următoarele sectoare: agricultură - cultivarea plantelor, creşterea animalelor, fabricarea produselor pentru hrana animalelor şi servicii conexe (27%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul al produselor (16%), industria alimentară, a băuturilor şi a tutunului (10%), construcţii (7%), industria metalurgică, a construcţiilor metalice şi a produselor din metal (6%), servicii generale (6%), industria de prelucrare a ţiţeiului (5%), transporturi şi activităţi anexe transporturilor (5%), industria lemnului şi a produselor din lemn, a celulozei, hârtiei şi a produselor din hârtie, silvicultură şi exploatare (3%).

Fermele de producţie vegetală au ca obiect de activitate cultivarea cerealelor, a plantelor tehnice, leguminoase şi oleaginoase, prestări servicii cu produse de protecţie a plantelor, import-export. Unele exploataţii agricole au fost modernizate prin achiziţii de utilaje şi maşini agricole performante, noi, prin programul F.E.A.D.R. Cerealele deţin primul loc în profilul agrar al acestei câmpii, ele dând şi funcţia cerealieră multor aşezări rurale.

În concluzie, Câmpia Burnasului reprezintă un spaţiu rural cu un mare potenţial agricol şi uman, caracterizat printr-o dinamică aparte.

1. Scurtă prezentare a condițiilor pedo-climatice în zona fermei

Solul acţionează, în morfogeneza Câmpiei Burnasului, sub forma suportului acţiunii agentilor exogeni şi ca factor potenţial al modelării actuale, ce imprimă o anumită intensitate proceselor geomorfologice, prin însuşirile sale fizice şi fizico-mecanice.

Textura solului, în orizontul superior, este de lut greu, în cea mai mare parte a câmpiei, dar intervine şi textura de lut greu ... argilă. În Burnas, o pondere deosebită o au cernoziomurile levigate şi cernoziomurile levigat erodate, cernoziomuri levigate puternic(pe câmpuri). Sunt dezvoltate şi solurile brun- roşcate închise şi cernoziomurile levigate, tot aici regăsindu-se cernoziomurile levigate de crovuri şi padini, dar şi cernoziomurile levigate podzolite şi solurile cenuşii închise, în sectorul mijlociu şi inferior. La acestea se adaugă solurile brun- roşcate erodate şi regosolurile. Alături de regosoluri, cernoziomuri levigate puternic, freatic- umede, soluri brun- roşcate şi soluri brun- roşcate podzolite, pe o suprafaţă mai redusă.

Compoziţia asociaţiilor vegetale şi distribuţia acestora în teritoriu depind de o serie de factori, precum cei climatici, geomorfologici, litologici, hidrologici, antropici. La nivelul Câmpiei Burnasului, se remarcă varietatea mai redusă a speciilor vegetale, domeniul reprezentativ pentru zona studiată fiind zona silvostepei, pe alocuri dezvoltându-se şi vegetaţia azonală(se adaugă vegetaţia lacurilor). Din arealul silvostepei s-au păstrat câteva petice, pâlcuri rare şi inegal răspândite. Se întâlnesc păduri de stejar - pedunculat (Quercus robur), brumăriu ( Q. Pedunculiflora), pufos (Q. pubescens), stratul arboricol conţinând şi ulm (Ulmus foliacea, U. ambigua). Etajul arbuştilor e deosebit de bogat: păducel (Crataegus monogyna), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), cornul (Cornus mas), porumbarul (Prunus spinosa). Insulele de păduri rămase în urma defrişărilor masive şi antropizării puternice a peisajului geografic conţin şi cer (Q. cerris) şi gârniţă (Q. frainetto). Stratul ierbos conţine specii xerofile.

Compoziţia şi repartiţia faunei, constituie reflectarea particularităţilor climatice, a poziţiei geografice şi a etajării altitudinale a reliefului din ţara noastră. Fauna silvostepelor s-a adaptat unor condiţii mai vitrege de vieţuire: amplitudinea termică, ariditatea, lipsa de adăpost, vegetaţia mai săracă a câmpului. Cele mai adaptate la condiţiile de mediu sunt rozătoarele: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), şoarecele de câmp (Microtus arvalis), şobolanul de câmp (Apodemus agrarius), iepurele de câmp (Lepus europaeus), dihorul (Mustela putorius), dar şi păsările: dropia (Otis tarda), prepeliţa, pitpalacul, graurul, lăcustarul, ciocârlia, prigori.

Iazurile din câmpie au ape ciprinicole, conţinând caracude, biban (Perca fluviatilis), crap (Cyprinius carpio), babuşcă (Rutilus rutilus), roşioară, guvid, şalău (Stizostedion lucioperca), dar şi ştiucă (Esox lucius).

Temperaturile medii anuale scad ușor de la sud(10°-11°C) spre nord(8,5°-9°C), variație datorată atât latitudinii cât și distribuției reliefului țării. De asemenea, temperatura scade odată cu creșterea altitudinii (scade cu 6° la fiecare 1000 m). Temperaturile maxime medii anuale oscilează între 22°C și 24°C în timpul verii, respectiv între -3°C și -5°C, în timpul iernii. Temperaturile extreme înregistrate în România au fost de -38.5°C, pe 25 ianuarie 1942, și de +44.5°C la Ion Sion (județul Brăila), pe 10 august 1951.

Media anuală a precipitațiilor, urmând scăderea treptată a influențelor oceanice și mediteraneene, scade ușor de la vest la est. Media anuală a precipitațiilor căzute (calculate pe întreg teritoriul) este de 637 mmanual, cu valori sensibil mai ridicate în zonele montane (1.000 - 1.400 mm/an, stațiunea Stâna de Vale este considerată "polul ploii din România") și progresiv mai scăzute spre est, în Băragan fiind de sub 500 mm/an, iar în Dobrogea și Delta Dunării coborând sub 400 mm/an].

Temperatura medie anuală variază de la 11 grade Celsius în lunca Dunării, la 6 grade Celsius în Harghita. Temperatura medie a lunii iulie variază între 26 grade Celsius și 18 grade Celsius tot în funcție de regiune. În ianuarie, aceste temperaturi variază de la 0°C (la Băile Herculane sau la Mangalia) la -6 grade Celsius (în depresiuni).