Impactul Concentrarilor Economice asupra Mediului Concurential

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I: 3
POLITICA IN DOMENIUL CONCURENTEI IN UNIUNEA EUROPEANA 3
1.1. INTRODUCERE 3
1.2. ISTORICUL APARITIEI POLITICII IN DOMENIUL CONCURENTEI 3
1.3. NOTIUNEA DE CONCENTRARI ECONOMICE LA NIVEL COMUNITAR 6
1.4. COMPARATIE INTRE REGULAMENTUL NR. 4064/89 SI REGULAMENTUL NR. 139/2004 8
CAPITOLUL II: 13
POLITICA IN DOMENIUL CONCURENTEI IN ROMANIA 13
2.1. INTRODUCERE 13
2.2. DEFINIRE SI MIJLOACE DE REALIZARE 14
2.3. MODALITATILE DE REALIZARE SI PARTI IMPLICATE 15
2.3.1. Fuziunea 15
2.3.2. Dobandirea controlului 16
2.3.3. Asocierea 21
CAPITOLUL III: 39
EFECTELE PE ORIZONTALA, PE VERTICALA SAU DE CONGLOMERAT 39
3.1. INTRODUCERE 39
3.2. CONCENTRAREA ECONOMICA PE ORIZONTALA 39
3.3. CONCENTRAREA ECONOMICA PE VERTICALA 40
3.4. CONCENTRARILE ECONOMICE DE TIP CONGLOMERAT 41
CAPITOLUL IV: 43
TEORII UTILIZATE IN ANALIZAREA CONCENTRARILOR ECONOMICE 43
4.1. TEORIA EFECTELOR COORDONATE 43
4.2. TEORIA EFECTELOR UNILATERALE 45
4.3. CONCLUZII 46
CAPITOLUL V: 48
FACTORII DETERMINANTI IN EVALUAREA CONCENTRARILOR ECONOMICE 48
5.1. INTRODUCERE 48
5.2. COTELE DE PIATA 48
5.3. INTRAREA PE PIATA 50
5.4. PUTEREA DE CUMPARARE 53
5.4.1. Sursele puterii de cumparare 53
5.4.2. Argumentul intreprinderii aflata in dificultate 55
5.5. EFICIENTA 57
CAPITOLUL VI: 58
STUDII DE CAZ 58
6.1. CAZUL LASSELSBERGER - CESAROM SI SANEX 58
6.1.1. Introducere 58
6.1.2. Partile implicate 58
6.1.3. Pietele relevante 59
6.1.4. Impactul operatiunii 59
6.2. CONCENTRAREA ECONOMICA UNICREDIT/HVB - POLONIA VS. COMISIA EUROPEANA 61
6.2.1. Introducere 61
6.2.2. Istoricul cazului 61
6.2.3. Concluzii 64
CAPITOLUL I:
POLITICA IN DOMENIUL CONCURENTEI IN
UNIUNEA EUROPEANA


Extras din licenta Cum descarc?

1.1. Introducere
"Atunci cand politica concurentei este efectiv aplicata, consumatorii au cele mai mari beneficii. Intr-un timp al schimbarilor, aplicarea politicii concurentei si interesele consumatorilor reprezinta o legatura stabila" declara fostul comisar european responsabil cu politica in domeniul concurentei, Mario Monti.
Ratiunea principala de a fi a politicii in domeniul concurentei este determinata de faptul ca piata nu poate, in mod natural, sa functioneze normal, fiind necesare interventii din afara, care sa-i asigure o evolutie corespunzatoare. Este bine cunoscut rolul fundamental jucat de piata si concurenta in garantarea bunastarii consumatorilor, in realizarea unei repartitii optime a resurselor si in oferirea unei motivatii puternice privind cresterea eficientei si a nivelului tehnic si calitativ al productiei. Totodata, principiul economiei de piata deschise nu implica existenta unei atitudini pasive fata de modul de functionare al pietelor, ci dimpotriva, impune mentinerea unei vigilente constante, pentru a permite mecanismelor pietei sa functioneze corect. Acest lucru devine cu atat mai necesar in actualul context mondial, al globalizarii, caracterizat prin adancirea integrarii la nivelul pietelor.
1.2. Istoricul aparitiei politicii in domeniul concurentei
Factorii care au contribuit la introducerea de reguli in domeniul concurentei sunt de natura diversa si au variat in timp. Primul set de reguli in domeniul concurentei a fost introdus in SUA, in US Sherman Act, din 1890. Masurile au fost adoptate ca rezultat al ingrijorarilor crescande manifestate la sfarsitul secolului al XIX-lea in legatura cu cresterea numarului de intelegeri din domeniul cailor ferate, petrolului si bancilor, care amenintau stabilitatea sistemului economic si politic. In diferitele tari europene, de la inceputul secolului al XX-lea, reglementarile in domeniul concurentei au cautat sa asigure un echilibru intre beneficiile economice generate de colaborarea dintre firme si riscurile politice si economice pe care aceasta le implica. Atat in Germania, cat si in Japonia (ca si in cazul SUA) dupa al doilea razboi mondial, fortele aliate au impus o legislatie anti-monopol cu scopul de a restrange puterea unor uriasi financiari-industriali, care sustinusera eforturile de razboi ale acestor tari. Din motive similare, prevederi anti-trust au fost introduse si in Tratatul CECO, semnat la Paris in 1954, care, spre deosebire de Tratatul CEE, a inclus de la inceput si reglementari privind controlul concentrarilor.
In cazul Comunitatii Europene, regulile au fost introduse in 1957, prin Tratatul CEE, dar din ratiuni diferite. In acest caz, regulile privind concurenta au servit pentru a asigura faptul ca restrictiile - tarifare si netarifare - existente in cadrul relatiilor comerciale dintre tarile membre si anulate prin acest tratat, nu vor fi inlocuite de carteluri intre companii din diferite tari. 
Conform reglementarilor comunitare, politica in domeniul concurentei nu este privita ca un scop in sine, ci ca o conditie necesara realizarii pietei interne. Astfel, Art.3(g) al TCE subliniaza faptul ca scopul urmarit este de a permite instituirea unui ,,regim care sa asigure faptul ca, in cadrul pietei unice, concurenta nu este distorsionata.
Obiectivele politicii in domeniul concurentei pot fi succint grupate in trei categorii:
- Politica europeana in domeniul concurentei trebuie sa garanteze unitatea pietei interne si sa evite realizarea de intelegeri intre firme, de natura sa afecteze comertul intracomunitar si manifestarea libera a concurentei (intelegerile si practicile concertate);
- Politica in domeniul concurentei cauta sa impiedice situatiile in care una sau mai multe intreprinderi incearca sa exploateze intr-o maniera abuziva puterea lor economica in raport cu alte firme mai putin puternice (abuz de pozitie dominanta);
- De asemenea, politica in domeniul concurentei trebuie sa impiedice acele interventii ale guvernelor statelor membre care pot falsifica regulile jocului liber al pietei prin discriminari in favoarea intreprinderilor de stat sau prin acordarea de ajutoare catre anumite firme din sectorul privat (ajutoarele de stat).
Tratatul privind crearea CECO, din 1951, prin art.65 si 66 reglementeaza practicile din domeniul carbunelui, otelului si a concentrarilor economice. Prevederile respective au fost ulterior preluate in articolele 85(actualul 81) si 86(actualul 82) ale Tratatului de la Roma din 1957, desi era evident ca instrumentele regulatorii respective nu erau adecvate pentru a reglementa si alte segmente de piata. Politica europeana in domeniul concurentei s-a bazat si se bazeaza inca pe Art.3(f) al Tratatului CEE (acum Art. 3(g) al Tratatului UE) conform caruia trebuie actionat astfel incat ,,concurenta la nivelul Pietei Comune sa nu fie distorsionata", implementarea acestui principiu regasindu-se in articolele 85(81) - 94(89) ale Tratatului UE. Prevederile respective se refera la controlul Comisiei asupra aranjamentelor/practicilor restrictive (sau a cartelurilor), a exercitarii abuzive a pozitiei dominante pe piata si a controlului privind acordarea ajutoarelor de stat. Aceste componente, specifice momentului de inceput al politicii in domeniul concurentei continua sa fie si astazi pilonii centrali ai acestei politici.


Fisiere in arhiva (1):

  • Impactul Concentrarilor Economice asupra Mediului Concurential.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!