Impactul plecării părinților în străinătate

CAPITOLUL 1

1.1.MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Voi începe această lucrare prin a motiva faptul că alegerea temei a avut un scop bine determinat deoarece ,prin intermediul acesteia, studiind și literatura de specialitate, am dorit să evidențiez impactul negativ pe care îl are plecarea părinților în străinătate asupra copiilor atât pe plan individual cât și pe plan social.

Lucrarea IMPACTUL PLECARII PARINTILOR ASUPRA DEZVOLTARII SOCIALE SI AFECTIVE A COPIILOR,tratează o temă de actualitate , întrucât omul este ființa gânditoare și conștientă ,capabilă de acte ca forme de manifestare ale voinței sale,cu reacții și conduite specifice la care participă în totalitate,atât cu trupul,cât și cu sufletul.

În realizarea acestei lucrări predomină aducerea contribuției personale, bazată pe o bibliografie selectivă și de actualitate, în vederea precizării unor aspecte particulare în care sunt implicați copii ai căror părinți au plecat în străinătate .

Partea finală este complexă prin analiza subieților prezentați și încheie lucrarea, nu însă înainte de a fi trecute în revistă principalele concluzii succeptibile și de a oferi o analiză pertinetă în ceea ce privește relația dintre copii și părinți plecați în străinătate.

Bibliografia este de actualitate ,dând posibilitatea acetei lucrări să fie prezentată în anul 2018.

1.2.INTRODUCERE

Societatea contemporană sub semnul șocului viitorului se caracterizează printr-o tranziție permanentă care implică o adaptare continuă la situațiile noi create .Din această perspectivă , persoanele care emigrează în alte țări sunt și vor fi puși permanent în contexte critice la care vor trebui să se adapteze .

Modul în care copilul este valorizat de către o societate se reflectă în preocuparea pe care aceasta o are pentru ca drepturile copilului să fie respectate și implementate în toate domeniile vieții sociale, fie ele publice ori private. Fenomenul plecării părinților în străinătate este un construct social, ce nu aparține doar unei perioade sau unui context social bine determinat.

Din această perspectivă Lloyd de Mause notează: „istoria copilăriei este un coșmar din care abia acum începem să ne trezim. Cu cât mergem mai mult în trecut, cu atât este mai scăzut nivelul de protecție acordat copilului și mai mare probabilitatea de a fi omorât, abandonat, bătut terorizat sau abandonat,, ca urmare plecării părinților în străinătate, iar istoria pare să susțină afirmațiile lui de Mause.

De aceea în societatea contemporană există o preocupare importantă pentru asistența copiilor rămași acasă ,în urma plecării părinților în străinătate ,pentru evitarea abandonului școlar,pentru pregătirea lor pentru viață și nu în ultimul rând pentru includerea lor socio-profesională .

Migrația părinților,prin amploarea ,dinamismul și consecințele profunde pe care le generează-se impune tot mai mult atenției opiniei publice.

În țara noastră- cunoașterea prin mass-media ,a dimensiunilor acestui fenomen,a implicațiilor sale,a căilor și posibilităților de înlăturare ,sau cel puțin de atenuare,a urmărilor negative pe care le are asupra copiilor,asupra migranților însuși și a familiilor lor-prezintă însemnătate atât din punct de vedere informațional cât și sub aspect educativ. De altfel,structura lucrării ,a fost concepută ținând cont de impactul pe care îl are plecarea părinților în străinătate.

În cele ce urmează voi contura câteva orientări și perspective legate de problema copiilor ai căror părinți au plecat în străinătate,deoarece societatea ,prin diverse mecanisme și pârghii ,trebuie să urmărească și satisfacerea nevoilor și trebuințelor reale ale copiilor ai căror părinți au plecat în străinătate,să le asigure respectarea deplină a intereselor acestora ,a demnității și a drepturilor lor în orice împrejurare și în raport cu orice sistem de referință, în vederea incluziunii acestora ca membri deplini ai societații.