Introducere 2 Capitolul I. Noțiunea de proces echitabil 4 1. Dreptul la un proces echitabil 4 2. Organele de urmărire penală 9 3. Instanța judecătorească 15 Capitolul II. Imparțialitatea organelor judiciare 27 1. Noțiunea de imparțialitate 27 2. Imparțialitatea organelor judiciare - fundamentul unui proces echitabil 28 3. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie de imparțialitate 32 Capitolul III. Remedii procesuale ce au ca obiectiv garantarea imparțialității organelor judiciare penale 42 1. Incompatibilitatea 42 1.1 Incompatibilitatea judecătorului 42 1.2 Incompatibilitatea procurorului 51 2. Strămutarea judecării cauzelor penale 53 3. Desemnarea unei alte instanțe pentru judecarea cauzei 57 Concluzii 59 Bibliografie 61
Introducere Noțiunea de proces echitabil s-a impus în doctrina și legislația română după aderarea țării noastre la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în urma jurisprudenței CEDO. Înainte de acest moment, doctrina noastră analiza unele aspecte ale dreptului la un proces echitabil, însă nu le dădea acestora sensul pe care îl are în prezent acest concept, care de altfel nici nu era utilizat ca atare. De aici decurge probabil și confuzia privitoare la acest concept, din art. 8 Cod procedură penală . Astfel cum vom observa pe parcursul primei părți a capitolului întâi al prezentei teze, principiul caracterului echitabil al procesului penal este consacrat în mod explicit prin art. 8 Cod procedură penală. Chiar dacă prevederile Codului de procedură penală anterior nu prevedeau în mod expres acest principiu, este totuși de remarcat că doctrina l-a avut, de mai multă vreme în vedere ca principiu fundamental în procesul penal, acesta decurgând în mod firesc din prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 21 alin. (3) din Constituția României și art. 10 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară . Potrivit prevederilor art. 8 din Codul de procedură, așa cum vom observa și pe parcursul părții a doua a primului capitol din prezenta teză, organele judiciare au obligația de a desfășura urmărirea penală și judecata cu respectarea garanțiilor procesuale și a drepturilor părților și ale subiecților procesuali, în așa fel încât să fie constatate la timp și în mod complet faptele ce constituie infracțiuni, nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită conform prevederilor legale, întrun termen rezonabil. Capitolul doi analizează conceptul de imparțialitate care se constituie ca un principiu director al procesului penal, desemnând în același timp o serie de garanții procesuale și fiind prezervată în existența sa prin norme variabile de la un sistem de drept la altul. Cel de-al treilea capitol al tezei este dedicat remediilor procesuale ce au ca obiectiv garantarea imparțialității organelor judiciare penale, și anume incompatibilitatea, care reprezintă situația în care se află un reprezentant al organului judiciar cu privire la soluționarea unei cauze penale, datortiă suspiciunilor în legătură cu imparțialitatea sa, și constitutie un impediment în participarea la rezolvarea acelei cauze; strămutarea care așa cum vom observa reprezintă măsura dispusă pentru a se asigura buna desfășurarea a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanța de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanță egală în grad, în situația în care nu există garanții de imparțialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate. Capitolul I. Noțiunea de proces echitabil 1. Dreptul la un proces echitabil Conceptul de „proces echitabil” își are originea în sistemele de drept adversiale (fair trial), de unde a fost preluat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Ulterior, el s-a impus și în sistemele drept continentale, fiind în prezent unul dintre cele mai importante concepte ale procesului penal din toate statele democratice. Trebuie subliniată originea sa adversială deoarece în cadrul acestor sisteme procedura de judecată are un rol mai important decât în sistemele de factură inchizitorială, accentul fiind pus pe corectitudinea confruntării între acuzare și apărare și pe rolul judecătorului de arbitraj asta confruntare. Evident că în sistemul Convenției europene a drepturilor omului dreptul la un proces echitabil a dobândit un conținut autonom față de cel din sistemele procesuale adversiale, sens impus de specificul Convenției de a garanta drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor din state cu sisteme procesuale diferite. Această precizare este importantă deoarece există tentația doctrinei de a extinde de conținutul dreptului la un proces echitabil, garantat de Convenția europeană a drepturilor omului la cel pe care îl are acest concept în sistemele adversiale, preluându-se, în mod forțat uneori, reguli statuate de instanțele anglo-saxone. Or, am văzut că fundamentul teoretic al sistemelor procesuale continentale este diferit de cel din sistemele adversiale fapt ce atrage în unele cazuri o incompatibilitate a regulilor procesuale din cele două sisteme. Din aceste motive Convenția europeană a drepturilor omului garantează doar un nivel minimal al drepturilor pe care le presupune un proces echitabil, lăsând statele membre să își dezvolte mai departe sistemele procesuale în raport cu fundamentele și cu tradițiile specifice fiecărui stat. În ceea ce privește necesitatea de a include printre principiile fundamentale ale procesului penal român și unul referitor la dreptul părților la un proces echitabil, opiniile exprimate în literatura de specialitate nu au fost convergente. Astfel că pentru o opinie, „se consideră că trebuie tratat în cadrul principiilor fundamentale și dreptul la un proces echitabil” în timp într-o altă opinie „se consideră că nu este justificată constituirea acestei reglementări internaționale întrun principiu distinct specific procesului penal chiar dacă din economia reglementării rezultă că textul, referindu-se la judecarea în mod echitabil a acuzatului are în vedere și celelalte faze ale procesului penal respectiv urmărirea penală și executarea hotărârilor penale” . Se susține că, pe de o parte, că „acest principiu se regăsește în mod explicit în alte principii, cum sunt prezumția de nevinovăție, apărarea, egalitatea armelora durata rezonabilă etc.” , și pe de altă parte că „echitatea este un principiu comun tuturor ramurilor de drept nefiind specific doar procesului penal pentru a se constitui într-un principiu fundamental al acestuia” .
A. LITERATURĂ DE SPECIALITATE 1. Chiriță Radu, Dreptul la un proces echitabil, Ed. Universul Juridic, București, 2016 2. Cochinescu N., Introducere în deontologia judiciară, în Revista Dreptul nr. 4/1995 3. Cochinescu N., Organizarea puterii pudecătorești în România,Ed. Lumina Lex, București, 1997 4. Cochinescu N., Totul despre Ministerul Public, Ed. Lumina Lex, București, 2000 5. Commaret D.N., Une juste distance ou reflexions sur l'impartialite du magistrat, în revista Recueil Dalloz, 1998 6. Crișu Anastasiu, Drept procesual penal. Partea generală, ediția a 3-a ,Ed. Hamangiu, București, 2018 7. Dănileț V. Cristi, Independența și imparțialitatea justiției din perspectivă europeană, articol disponibil pe http://www.humanistica.ro, <accesat la 13 mai 2019> 8. Dongoroz Vintilă, Explicațiile teoretice al codului de procedură penală român, Ed. C.H.Beck, București, 2003 9. Dongoroz Vintilă, S.Kahane, C.Bulai (colectiv), Explicații teoretice ale Codului de procedură penală român. Partea generală, Ed. Academiei, București, 1975, vol. I 10. Dongoroz, V., Kahane, S., Antoniu, G., Bulai, C., Iliescu, N., Stănoiu, R., Explicații teoretice ale Codului de procedură penală român, vol. I, (II) Ed. Academiei, București, 1975 11. Ernst Markel, Judicial independence in a nutshell, în revista „Euroiustitia” a Asociației Europene a Magistraților vol. 5, Issue 1, Ljubljana - Slovenia, martie 2001 12. Gentimir A., Imparțialitatea instanțelor judecătorești în lumina CEDO, în Revista Dreptul nr. 11/2014 13. Gheorghe D., Administrarea și aprecierea probelor în procesul penal, Pro lege nr. 2/2006. 14. Ghigheci Cristinel, Principiile procesului penal în noul Cod de procedură penală, Ed. Universul Juridic, București, 2014 15. Ghigheci Cristinel, Principiile procesului penal în noul Cod de procedură penală, Ed. Universul Juridic, București, 2014 16. Herlea Al., Studii de istorie a dreptului, Ed. Dacia, 1997, Cluj-Napoca 17. Iordache Magdalena, Camera preliminară în noul Cod de procedură penală, Ed. Universul Juridic, București, 2014 18. Micu Bogdan, Procedură penală, Ed. Hamangiu, București, 2014 19. Moldovan C., Considerații privind garanțiile generale ale dreptului la un proces echitabil în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în Analele Științifice al Universității „Al.I.Cuza, Tomul LI, Științe juridice, 2005 20. Neagu Ion, Damaschin M., Iugan A.Viorel, Codul de procedură penală adnotat. Include legislație și jurisprudență, Ed. Universul Juridic, București, 2018 21. Neagu Ion, Damaschin M., Mapa de seminar. Drept procesual penal. Partea generală. Ediția a II-a revizuită și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2018 22. Neagu Ion, Lucia Moldovan, Drept procesual penal. Îndreptar de practică judiciară, București, Ed. didactică și pedagogică, 1982 23. Neagu Ion, Tratat de procedură penală. Partea specială, Ed. Universul Juridic, București, 2010 24. Neagu Ion,Tratat de procedură penală. Partea specială, Ed. Universul Juridic, București, 2010 25. Paraschiv C.Silvia, Fișe de procedură penală pentru admiterea în magistratură și avocatură, ediția III-a, revăzută și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2018 26. Pușcașu Voicu, Ghigheci Cristinel, Proceduri penal. Volumul I, Ed. Universul Juridic, București, 2017 27. Răileanu R.P., Elemente de noutate în desfășurarea procesului penal aduse prin Noul Cod de procedură penală - Legea nr. 135/2010, Școala Națională de grefieri, București, 2013 28. Renucci J.F, Droit européen des droits de l`homme, Edition LGDJ, Paris, 2000 29. Szabo I. Alina, Drept procesual penal. Partea generală., Ed. Pro Universitaria, București, 2018 30. Theodoru Gh, L.Moldovan, Drept procesual penal roman, E.D.P. București, 1998 31. Theodoru Grigore Gh., Drept procesual penal, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1979 32. Theodoru Grigore Gh., Drept procesual penal, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1979 33. Udroiu Mihail, Fișe de procedură penală. Partea generală, Editura Universul Juridic, București, 2017, 34. Udroiu Mihail, Fișe de procedură penală. Partea generală, Ediția a III-a, revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2018 35. Udroiu Mihail, Procedură penală. Partea generală. Ediția 5, Ed. C.H.Beck, București, 2018 36. Udroiu Mihail, Procedură penală. Partea specială. Ed. C.H.Beck, București, 2014 37. Udroiu Mihail, Procedură penală. Partea specială. Ediția 5, Ed. C.H.Beck, București, 2018 38. Voinea-Moțoc Iulia, Independența și imparțialitatea justiției în Convenția Europeană a Drepturilor omului, în „Revista română de Drepturile Omului”, nr. 10/1995 39. Volonciu Nicolae, Andreea S. Uzlău, R. Moroșan (colectiv), op.cit., Ed. Hamangiu, București, 2014 40. Zarafiu Andrei, Procedură penală, Ed. C.H.Beck, București, 2014 ...
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
