Cuprins
- Introducere
- Bază metodologică
- Capitolul I. Repere conceptuale
- I.1. Definirea conceptelor de conflict înghețat și Zona Extinsă a Mării Negre
- I.2. Rolul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și a Uniunii Europene (UE)
- I.3. Abordare teoretică
- Capitolul II. Acțiunile OSCE și UE în spațiul Mării Negre
- II.1. Cum a influențat OSCE evenimentele din Georgia
- II.2. Implicarea UE în conflictele din Ucraina
- II.3. Asemănările și deosebirile dintre cele două abordări
- Capitolul III. Conflictele din Zona Extinsă a Mării Negre din perspectiva Rusiei
- III.1. Relațiile Rusiei cu Georgia
- III.2. Relațiile Rusiei cu Ucraina
- III.3. Relațiile Rusiei cu ceilalți actori implicați (OSCE și UE)
- Capitolul IV. Studiu de caz: Impactul actorilor regionali în evenimentele din Ucraina
- Concluzii
- Bibliografie
Extras din licență
Abstract
După destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, pe teritoriile statelor ce și-au obținut independența (precum Ucraina și Georgia) au fost dezvoltate conflicte ce, inițial, au avut caracter militar, dar mai apoi au intrat în categoria conflictelor nesoluționate, fiind denumite „conflicte înghețate”. Cu scopul rezolvării acestor crize, organisme internaționale (în speță: Uniunea Europeană și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa) s-au implicat la nivelul statelor prin adoptarea unor măsuri de natură economică sau socială. Astfel, în prezenta lucrare am analizat ceea ce au făcut aceste organizații pentru anumite state și, de asemenea, ce nu au făcut pentru alte state și mai ales de ce, precum și poziția Federației Ruse față de actori și interacțiunile dintre ei.
Introducere
Alegerea temei acestei lucrări (Implicarea actorilor regionali în rezolvarea conflictelor înghețate din Zona Extinsă a Mării Negre) se justifică, în primul rând, prin numărul mare de conflicte apărute după destrămarea Uniunii Sovietice, conflicte ce s-au concentrat în mare parte pe zona Mării Negre. Crizele născute pe teritoriul ce a aparținut URSS au evoluat de la conflicte armate la unele înghețate, neputându-se ajunge la o soluție permanentă de natură politică. Astfel, impactul acestor evenimente asupra securității statelor, a dus la o întărire a acesteia de către organizații internaționale, precum Organizația Națiunilor Unite, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa. Conflictele în cauză - Osetia de Sud, Abhazia, Nagorno Karabah și Transnistria - au reprezentat un consum de resurse al actorilor implicați în soluționarea lor și o piedică în dezvoltarea economică și democratică.
În al doilea rând, considerăm importantă implicarea actorilor internaționali în rezolvarea conflictelor amintite. Odată cu transformările ce au avut loc în ceea ce privește securitatea la nivel internațional, organisme internaționale, precum OSCE, UE, NATO și ONU, și-au extins activitatea și în stoparea amenintărilor neconvenționale, în menținerea stabilității la nivelul statelor, în controlul armelor și în extinderea democrației.
Lucrarea este structurată pe patru capitole: I. Repere conceptuale, II. Acțiunile OSCE și UE în spațiul Mării Negre, III. Conflictele din Zona Extinsă a Mării Negre din perspectiva Rusiei, IV. Studiu de caz: Impactul actorilor internaționali în evenimentele din Ucraina, fiecare capitol având subcapitolele aferente.
În primul capitol - Repere conceptuale - sunt definite conceptele cu care se lucrează pe parcursul analizei. Aceasta are rolul de a oferi o mai bună înțelegere asupra noțiunii de „conflict înghețat” și de a evidenția poziționarea și ceea ce reprezintă Zona Extinsă a Mării Negre. În plus, sunt amintite pe scurt organismele internaționale analizate în continuare și rolul acestora, stabilindu-se interesele acestora în regiunea mai sus menționată, modalitatea prin care se încearcă soluționarea conflictelor, precum și relația dintre ele. Tot în cadrul acestui capitol sunt expuse și teoriile ce ghidează întreaga lucrare: realismul și naționalismul. Aceste două teorii facilitează înțelegerea acțiunilor actorilor internaționali; realismul explică starea de conflict și
implicațiile acestuia asupra securității statelor, iar naționalismul justifică principala cauză a revoltelor grupurilor secesioniste și tendința imperialistă a Federației Ruse.
Partea a doua - Acțiunile OSCE și UE în spațiul Mării Negre - are rolul de a arăta acțiunile punctuale ale UE și OSCE în Ucraina, respectiv în Georgia, fiind detaliate misiunile fiecărei organizații, urmând ca, ulterior, să fie prezentate asemănările și posibilele deosebiri dintre cele două abordări. De asemenea sunt menționate și motivele pentru care fiecare organizație a acționat în regiunea respectivă și motivele pentru care nu a acționat în cealaltă.
În partea a treia - Conflictele din Zona Extinsă a Mării Negre din perspectiva Rusiei - sunt prezentate conflictele din Zona Extinsă a Mării Negre din perspectiva Federației Ruse, interesele acesteia în regiune și acțiunile întreprinse în vederea controlării celor două state pentru atingerea respectivelor interese. Tot aici sunt incluse și relațiile dintre administrația de la Moscova și cele două state - Ucraina și Georgia, dar și relațiile cu UE și OSCE, fiind amintite acțiunile Rusiei de pe teritoriul celor două state și posibilitatea cooperării cu cele două organisme internaționale.
În ceea ce privește ultima parte, este analizat amănunțit cazul Ucrainei și implicarea sau neimplicarea celor trei actori în conflictele de pe teritoriul acesteia. Este detaliată problema de securitate (atât din punct de vedere militar, câr și energetic, geo-strategic, economic și comercial) a Ucrainei în contextul european, dar și o posibilă aderare a acesteia la Uniunea Europeană.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Implicarea actorilor regionali in rezolvarea conflictelor inghetate din Zona Extinsa a Marii Negre.pdf