Importanta lui Ibn Khaldun pentru Filosofia Araba a Istoriei

Cuprins licenta Cum descarc?

Introducere 
1. Din Imperiu arab - Imperiu islamic 3 
2. Viata si opera 7
3. Atitudinea religioasa 13
Capitolul I 
Problema cunoasterii
1. Stiintele si Islamul 15 
2. Problema cunoasterii 27
3. Functia profetica 29
4. Tipologia stiintifica 32
5. Treptele intelectului 35
Capitolul II
Elemente de teoria istoriei
1. Redescoperirea notionala a istoriei 40 
2. Problema metodei in abordarea cercetarii istorice 43
3. Civilizatie si organizare sociala 44
Capitolul III 
Societate si civilizatie 
1. Fundametul societatii 47
2. Problematica macrostructurala 49
3. Diviziunea sociala 59 
4. Aspectele evolutive ale societatii 63
Capitolul IV
Statutul ontologic si axiologic al omului
1. Redimensionarea notiunii de progres 67 
2. Dialectica redescoperirii valorii umane 72
Concluzii 77
Bibliografia 82


Extras din licenta Cum descarc?

Introducere
1. Din Imperiu arab - Imperiu islamic
Originar din Tunis, Ibn Haldun este un reprezentant tipic al vecului al XIV-lea. La data nasterii sale imperiul lui Omar deja se faramitase datorita accentuatelor contradictii interne din cadrul lumii arabe. Fitna, primul razboi civil, care a pus capat califatului legitim prin uciderea lui Ali si a condus la instaurarea dinastiei Omayyazilor, a avut ca urmare ruptura ireconciliabila pe plan spiritual intre Islamul sunnit si Islamul siit. Insa Omayyazii vor reusi sa restabileasca unitatea politica a imperiului si sa continue procesul de expansiune inca un secol. Tentativa de cucerire a Constantinopolului zadarnicita de Leon Isaurul si respingerea arabilor peste Pirinei de catre Carol Martel vor pune insa capat acestui proces.
Insa nici Omayyazii nu au intreprins nimic impotriva contradictiilor structurale ce macinau lumea araba; celor vechi li s-au adaugat altele noi, provocate de abuzurile inerente conducerii dinastice ereditare cu care a fost inlocuit califatul legitim electiv. Consecinta: un nou razboi civil, prabusirea casei Omayya de la carma imperiului si instaurarea unei noi dinastii, Abbasizii.
Exploatarea populatiei contribuabile, si nu in ultimul rand represiunile autoritatilor impotriva focarelor de nemultumiri au fost nespus de brutale. Desi determinate de cauze economice, nemultumirile populatiei au imbracat forme de manifestare religioasa. Protestul impotriva arbitrarului Omayyad a pus la baza raului indepartarea reprezentantilor dinastiei de la adevaratul spirit al Islamului.
Climatul de instabilitate a fost accentuat si de revolutiile de palat pentru ocuparea functiei de calif ce au avut ca reverberatii rivalitati si partide ce actionau in sensul intereselor proprii. Pretendentii la tron cautau sprijin in provincii, invrajbind triburile intre ele. Un aport aparte si-l-a adus de aceasta data populatia persana convertita la islamism, care cauta sa obtina o participare mai substantiala la conducere, alaturi de negustori si mestesugari, detinatorii de fapt ai puterii economice la orase. Si populatia oraseneasca, patura cea mai progresista din complexul edificiu social islamic, s-a alaturat Abbasizilor, care in anul 750 iau locul Omayyazilor, punand astfel capat celui de-al doilea razboi civil.
Practic imperiul Abbasid inceteaza sa mai fie un imperiu arab, asa cum fusese imperiul Omayyad; el devine un imperiu islamic, la care participa fara discriminari toate popoarele de confesiune musulmana.
Si cum progresul economic este fundamentul oricarei dinastii trainice acest fapt a fost bine inteles de noii conducatori. In urma refacerii sistemelor de irigatii, agricultura s-a dezvoltat simtitor. Inlocuirea impozitului pe cap de locuitor printr-un impozit pe venit a inlaturat intr-o buna masura povara fiscalitatii si, desi nivelul contributiilor era destul de ridicat, masura a avut darul sa favorizeze o crestere a nivelului de trai al populatiei. Mestesugurile au cunoscut un avant fara precedent, atelierele atingand uneori proportiile unor adevarate intreprinderi industriale. Casele comerciale si-au dezvoltat legaturi dincolo de hotare si ramificatii in intreg imperiul.
O noua ierarhie sociala foarte complicata s-a cristalizat, in care se intrepatrund criteriile vechii societati, cea nascuta din spiritul conceptiei medineze din timpul califilor legitimi, cu criteriile noi, aparute ca necesitati istorice. Aparatul de stat a fost birocratizat, iar locul nobilimii de sange a fost luat de o nobilime a functiilor guvernamentale. In paralel cu ierarhia birocratica, populatia oraseneasca avea propria ei ierarhie sociala, in care criteriul de distinctie era pozitia economica detinuta. Restul populatiei, alcatuita din triburi de beduini nomazi din imensul rezervor de potential uman al paturii rurale si din categoria numeroasa a sclavilor, toate formand un tablou viu colorat al lumii Islamice a acelor timpuri.
Abaterile de la spiritul traditional, vor aduce cu ele consecinte profunde pentru evolutia ulterioara a Islamului. Un astfel de exemplu a fost transformarea Califatului dintr-o institutie de esenta religioasa intr-o autoritate politica laica. Pastrand demnitatea de pontifex maximus pentru a putea folosi institutiile religioase in scopul intereselor politice, Abbasizii au organizat conducerea imperiului pe baze noi, dupa modelul monarhiei absolute persane. Indata ce, in baza mecanismului succesiunii ereditare la tron, au aparut suverani incapabili, aceasta a dus la dereglarea intregului sistem. Succesorii lui Harun fac parte fara exceptie din aceasta categorie, iar urmarile nu intarzie. Pentru a face fata primejdiilor din interior, califul Mutassim (832-842) infiinteaza o garda personala alcatuita din mercenari turci si berberi. Curand insa, conducatorii garzii vor deveni adevaratii stapani ai palatului imperial. Trupele de pretorieni vor schimba suveranii dupa bunul lor plac, dispunand in voie de vistieria saracita a tarii.
Coruptia capitalei atrage dupa sine dorinta de independenta a provinciilor grefata pe manifestarile anumitor populatii ce si-au pierdut specificul prin convertirea la Islam. La acestea se adauga variatele orientari heterodoxe din sanul Islamului ce imbraca forme de actiune politica, grabind procesul de dezagregare. Consecinta imediata a incapacitatii Bagdadului de a mai exercita un control efectiv asupra intregului teritoriu a fost constituirea unor state si dinastii independente. Chiar si in provinciile care au ramas in subordinea Bagdadului, emirii locali conduceau fara sa tina seama de interesele puterii centrale. Nici o mirare, deci, ca in fata invaziei mongolilor condusi de Hulagu, nepotul lui Ginghis-Han, ultima ramasita a imperiului va cadea, incapabila sa se apere. La 10 februarie 1258 mongolii ocupa Bagdadul. In felul acesta se pune capat domniei de cinci secole a Abbasizilor.
Regiunile occidentale ale imperiului, Spania si Africa de Nord-!Vest, vor avea insa o evolutie aparte.
Spania islamica nu a facut parte niciodata din imperiul abbasid. Din anul 756, in aceasta provincie conducerea a apartinut urmasilor Omayyazilor inlaturati de la carma imperiului, care au domnit in calitate de "Printi ai Andaluziei" si "Urmasi ai Califilor". Perioada de doua sute optzeci de ani au adus prosperitatii Spaniei datorita modificarii stilului de guvernare si a evitarii greselilor inaintasilor.
Dezvoltarea culturala a acestei provincii este strans legata de prosperitatea econo!mica: "Pe langa uimitorul avant economic al regiunii, care a fost prevazuta cu un nou sistem de irigatii si imbogatita cu produse agricole orientale, orez, trestie de zahar, curmale, piersici, rodii, pe langa infloritorul comert, pe care Cordoba il intretinea cu coastele Africii de Nord si cu interiorul african pana in Sudan; pe langa industria, care in perioada de splendoare a Cordobei, numara peste 130.000 de oameni angajati numai in tesatoriile de matase, s-au dezvoltat poezia, stiintele si artele" 
Constiinta despre unitatea valorilor culturale ale lumii islamice a deterinat o grija deosebita pentru pastrarea si cultivarea ei. Emisari speciali colindau Orientul pentru a achizitiona cele mai valoroase opere stiintifice, filozofice si literare destinate bibliotecii din Cordoba, despre care se spune ca numara peste 400.000 de volume. Insa fundamental a fost interesul pentru ridicarea nivelului cultural al intregii populatii. In Cordoba functionau 27 de scoli pentru copiii oamenilor saraci, pentru care invatamantul era gratuit. In Andaluzia stia aproape intreaga populatie sa scrie si sa citeasca, in timp ce in Europa crestina, chiar si cele mai sus puse personalitati, cu exceptia clerului, erau analfabete. Universitatea din Cordoba se bucura de un deosebit prestigiu, atat in tarile musulmane, cat si in cele crestine. Numarul studentilor cra de ordinul miilor si din randul lor s-a format o patura numeroasa de intelectuali, care fie prin competenta cu care isi exercitau profesiunea, fie prin zelul de cercetatori, au contribuit la dezvoltarea culturala a regatului.


Fisiere in arhiva (3):

  • Importanta lui Ibn Khaldun pentru Filosofia Araba a Istoriei
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Importanta lui Ibn Khaldun pentru Filosofia Araba a Istoriei.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!