Introducere 3 Capitolul I: Fundamente teoretice 4 1.1 CORPUL ELECTORAL 4 1.2 ESENTA DEMOCRATIEI 4 1.3 DREPTUL DE VOT SI GARANTIILE SALE PENTRU OPTIUNEA POLITICA LIBER EXPRIMATA A ALEGATORULUI 7 1.4 Campania electorala 9 1.5 Formarea preferintelor politice: cateva modele explicative 11 1.6 Modele psihologice ale votului 13 1.7 Absenteismul electoral in Romania 14 1.8 Comunicarea politica intre traditie si actualitate 15 Capitolul II: Designul cercetarii si descrierea spatiului studiat 22 2.1. Designul cercetarii 22 2.1.1 Tema cercetarii 22 2.1.2 Motivatia alegerii temei 23 2.1.3 Intrebarile cercetarii 23 2.1.4 Obiectivele cercetarii 23 2.1.5 Ipotezele cercetarii 24 2.1.6 Constructia chestionarului 24 2.1.7 Universul cercetarii si lotul studiat 25 2.1.8 Colectarea datelor 25 2.1.9 Analiza datelor 25 2.2 Instrumentul cercetarii 25 Capitolul III: Rezultatele cercetarii 25 3.1. Descrierea lotului studiat 25 3.2 Verificarea ipotezelor 33 CONCLUZII 37 Anexa I 39 Anexa 2 45 Construirea chestionarului 45 Bibliografie 49
Introducere Din timpurile imemorabile ale istoriei si pana in zilele noastre omenirea a dovedit o preocupare constanta fata de organizarea si conducerea politica a structurilor ei comunitare. Chiar daca aceasta preocupare a fost, datorita caracteristicilor variabile ale raporturilor de putere, a factorilor de conjunctura si a nivelului de maturitate pe care societatea l-a atins la un moment dat, mai intensa sau mai slaba, ea n-a inregistrat, practic, niciodata discontinuitati, inscriindu-se, desigur, cu oscilatii evidente, pe linia unei evolutiei totusi ascendente. (Amititeloaie, 2009) Aspiratiile catre un guvernamant mai bun pot fi considerate ca o constanta sociala, iar ca mod de concretizare tendinta a fost, in esenta, cam aceeasi in toate timpurile, respectiv promovarea unor structuri si raporturi de putere in care sa prevaleze vointa celor multi, considerata ca o garantie pentru binele comun si echilibrul social. ( Ionescu, 2003,) O asemenea formula a primit numele de democratie devenind, mai ales, pentru gandirea politologica dar si pentru practica politica o tema de mare interes. In orice democratie rolul alegerilor este unul extrem de important. Studiul stiintific al acestui proces ( care cuprinde analiza tipologiilor sistemelor electorale, a campaniilor electorale, a participarii politice a cetatenilor sau a comportamentului electoral al acestora) reprezinta o modalitate foarte utila de intelegere a modului de functionare a institutiilor intr-un stat democratic, dar si a rolului major pe care implicarea indivizilor in acest proces il are asupra evolutiei si stabiliri unei democratii . Obiectivul central al studiilor electorale este, insa analiza motivatiilor votului, adica acelor resorturi care-l determina pe individ daca sau cum sa voteze. Exista trei abordari majore in studiul comportamentelor electorale, pornind de la care putem identifica trei categorii de modele explicative ale acestora: - Modele de sorginte economic, care pun accentul pe individ si rationalitatea alegerilor acestora - Modele psihologice, care plaseaza in centrul discutiei tot individul, insa analizat in context social - Modele sociologice, care accentueaza rolil grupului de apartenenta in constructia deciziilor electorale ale indiviziilor. (Ivanescu, 2015) Capitolul I: Fundamente teoretice 1.1 CORPUL ELECTORAL Diversele autoritati publice sunt susceptibile de grupare potrivit catorva criterii. Toate aceste autoritati, direct sau indirect, sunt depen dente - ca expresie primordiala a democratiei - de instanta politica, juri dica si morala absoluta: poporul. Sub aspect social, moral, politic, poporul este constituit din toti cei care il alcatuiesc, el afirmandu-se astfel ca titular unic al suveranitatii nationale. Sub aspect juridic, poporul este reprezentat de toti cei care au capacitatea de a-l reprezenta - corpul electoral. Poporul, prin Corpul sau electoral, se infatiseaza deci intr-o dubla calitate: ca forta propulsoare a puterii, ceea ce ii confera puterii legitimare si autoritate, si ca fundament social al acestei puteri. Corpul electoral este o colectivitate de persoane fizice, din multi tudinea celor care alcatuiesc poporul, care, avand calitatea de cetateni si indeplinind conditiile de capacitate juridica si aptitudine morala, participa la exercitarea puterii. (Gilia, 2007,) Georges Burdeau definea Corpul electoral ca fiind ,,agentul prin care se exercita prin excelenta suveranitatea nationala". (Burdeau, 1966) Corpul electoral este o putere autentica. Exercitandu-si puterea sa prin mijloacele democratiei semidirecte, Corpul electoral este acela care constituie cele mai importante institutii ale democratiei reprezentative, in primul rand Parlamentul. Dincolo de consideratiile morale si juridice, compozitia Corpului electoral si extinderea lui au fost si sunt mereu o miza politica, fiecare personaj politic cautand sa-si mareasca sansele. In democratie, corpul electoral poate fi considerat ca fiind prima dintre puteri, caci toate celelalte deriva din el fie direct, fie indirect. 1.2 ESENTA DEMOCRATIEI ,,Daca ar exista un popor de zei el s-ar guverna democratic. Oamenilor nu li se potriveste un guvernamant atat de perfect" afirma Rousseau. Instaurarea unei veritabile democratii reprezinta unica ambianta a sta tului de drept. Constituit tocmai ca replica la absolutism, voluntarism, totalitarism, statul de drept este incompatibil cu regimurile politice nede mocratice. ,,Ce este democratia?" - iata intrebarea fundamentala careia trebuie sa ii raspunda teoria democratica. Democratia este un concept care, in principiu, sfideaza definirea. Democratia este o forma de perfectiune morala. Ea dimensioneaza atat organizarea si functionarea puterii, pentru a o umaniza, cat si modul de viata al cetatenilor, pentru a-l modela.
1 Amititeloaie, Alexandru, Drept constitutional si institutii politice, Editura Junimea, Iasi, 2009, p. 76. 2 Ionescu, Cristian, Tratat de drept constitutional contemporan, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003, p 58. 3 Mihaela Ivanescu, Alegeri si comportamente electorale in Romania, editura Universitara, Bucuresti, 2015, P. 35 4 Claudia Gilia, Sisteme si proceduri electorale, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2007, p. 12. 5 George Burdeau, Trate de science politique, Ed. II, Tome I, 1966, p. 74 6 Robert A. Dahl, Poliarhiile. Participare si opozitie, traducere de Mihaela Sadovschi, Institutul European, Iasi, 2000, p. 17. 7 Dahrendorf R., Reflectii asupra revolutiei din Europa, Editura Humanitas, Bucuresti, 1993, p. 162. 8 Claudia Gilia, Sisteme si proceduri electorale, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2007, p. 3. 9 Catalin Avramescu, Cum alegem? Un portret al democratiei, Editura Humanitas, Bucuresti, 2016, p. 16 10 Claudia Gilia, op. cit., p. 8 11 Robert A. Dahl, op. cit., p. 39. 12 Arend Lijphart, Modele ale democratiei. Forme de guvernare si functionare in treizeci si sase de tari, Editura Polirom, Iasi, 2000, p. 26. 13 Muraru Ioan, Tanasescu Simina Elena, Drept constitutional si institutii politice, vol. II, Ed. All Beck, Bucuresti, 2006, p. 83. 14 Alexandru Amititeloaie, Drept constitutional si institutii politice, Editura Junimea, Iasi, 2009, p. 157 15 Dan Claudiu Danisor, Drept constitutional si institutii politice, vol. I. Teoria generala, Editura Sitech, Craiova, 2006, p. 379. 16 Claudia Gilia, op. cit., p. 30. 17 Ion Deleanu, Institutii si proceduri constitutionale - in dreptul romanesc si dreptul comparat, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006, p. 174/176. 18 Nonna Mayer, Introduction, in Daniel Boy, Nonna Mayer, ( editeures), L'electeur a ses raisons, Presses de la Fondation Nationale des Sciences Politiques, Paris, 1997, p. 22. 19 Andre Siegfried, Tableau politique de la France de l'ouest sous la IIIe Rebublique, Armand Colin, Paris, 1980 20 Nonna Mayer, Pascal Perrineau, Les comportements politique, Armand Colin, Paris, 1992, p. 40. 21 A. Siegfried, op, cit, p.364. 22 Nonna Mayer, P. Perrineau, op, cit, p.40 23 Max Visser, Five Theories of Votting Actin, Strategy and structure of Psychological Explanation, Twente University Press, Enschede, 1998, P. 9. 24 Andrei Gheorghita, op, cit, p. 60. 25 Angus Campbell, Phillip. E. C, Warren. E. Miller, Donald E. Stokes, The American Voter, The University of Chicago Press, Chicago, 1960, pp. 12-39. 26 Mihaela Ivanescu, Alegeri si comportamente electorale in Romania, Editura Universitara, Bucuresti, 2015, p.74. 27 Alfred Bulai, op, cit, p. 69 28 Claudiu Ivan, Absenteismul electoral in Romania, in Gheorghe Teodorescu ( coordonator), Alegeri 2008, vol I - Campanii, lideri, sondaje, Editura Polirom, Iasi, 2009, p . 28. 29 Franck E. X. Dance inventariaza nu mai putin de 15 definitii, dispuse intre acceptiunea foarte larga de ,,transfer" si acceptiunea mult prea restransa (si imprecisa) de ,,schimb verbal de ganduri sau idei".Franck E. X. Dance, The 'Concept' of Communication, in: ,,Journal of Communication", 20, 1970, pp. 201-210; apud Stephen W. Littlejohn, Theories of Human Communication, 3rd edition, Wadsworth Publishing Company, Belmont, 1989, p. 5. 30 Conceptul de actiune a fost excelent deslusit de A.I. Melden in studiul Action (Norman S. Care si Charles Landesman (eds.), Readings in the Theory of Action, Indiana University Press, Bloomington, 1968). 31 Franck L. Wilson, European Politics Today. The Democratic Experience, 3rd ed., Prentice Hall, Upper Saddle River, New Jersey, 1999, p. 47. 32 O excelenta prezentare a institutiilor europene se gaseste in Gilles Ferreol (ed.), Dictionarul Uniunii Europene, Editura Polirom, Iasi, 2001. 33 Michael W. Gamble si Teri Kwal Gamble, Introducing Mass Communication, McGraw-Hill Book Company, New York, 1986, pp. 10-11. 34 Hoyt Purvis, Media, Politics, and Government, Harcourt College Publishers, Orlando, 2001, p. 6. 35 Cristina Coman, Relatii publice: tehnici de comunicare cu presa, Editura ALL, Bucuresti, 1999, p. 85.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
