Incheierea casatoriei in legislatia romana

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I. CONSIDERATII PRIVIND CASATORIA 4
1.1.Notiunea si caracterele ale logodnei si casatoriei 4
1.2. Caracteristicile casatoriei 7
1.3. Logodna. Noutatea reglementarii. Natura juridica 8
1.3.1. Incheierea logodnei. Ruperea logodnei 9
1.3.2. Efectele logodnei 10
CAPITOLUL II. INCHEIEREA CASATORIEI 12
2.1.Conditiile de fond ale casatoriei 12
2.2.Impedimente la casatorie 18
2.3.Formalitati pentru incheierea casatoriei. 21
2.4. Opozitia la casatorie. 23
2.5. Incheierea casatoriei. 24
2.6. Dovada casatoriei. 26
CAPITOLUL III. EFECTELE CASATORIEI. 27
3.1. Drepturile si indatoririle personale ale sotilor 27
3.2. Drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor. 31
3.2.1. Regimul matrimonial in general 32
3.2.2. Cheltuielile casatoriei 35
3.2.3.Regimul comunitatii legale 36
3.2.4 Alegerea regimului matrimonial 40
3.2.5. Regimul separatiei de bunuri 42
3.2.6. Regimul comunitatii conventionale 43
3.2.7. Modificarea regimului matrimonial 43
Concluzii 45
BIBLIOGRAFIE 52


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Casatoria este in fapt rezultatul unei lungi evolutii, prin care uniunea sexuala a barbatului cu femeia a fost reglementata din punct de vedere al convietuirii si al efectelor in ce priveste copiii si transformata intr-o institutie respectata si stabila.
Casatoria este uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie, incheiata potrivit dispozitiilor legale, cu scopul de a intemeia o familie, si reglementata de normele imperative ale legii.
Termenul de casatorie este utilizat de Codul civil cu doua intelesuri:
- in sensul de act juridic, adica este un act juridic bilateral, nascut, prin acordul de vointa al viitorilor soti care consimt in mod liber si pe deplin egali, sa se casatoreasca conform prevederilor art.259 din Codul civil;
- in sensul de statut legal al sotilor cu referire la raporturile personale si patrimoniale, prevazute de art.307 - 311 si 312 - 372 din Codul civil. Astfel, Codul civil foloseste, de exemplu, termenul de casatorie in sens de act juridic in art. 259 (,,casatoria este uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie"), in art. 271 (,,casatoria se incheie intre barbat si femeie prin consimtamantul personal si liber exprimat"), in art.293 (care prevede ca ,,este lovita de nulitate absoluta casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiilor...").
Casatoria inseamna situatia juridica, in principiu permanenta, a celor casatoriti. Aceasta situatie juridica este determinata de reglementarea legala privind casatoria, care devine aplicabila prin incheierea actului juridic al casatoriei, si exista pe tot timpul cat dureaza raportul de casatorie. In acest sens, Codul civil foloseste, de exemplu, termenul de casatorie in art. 311, potrivit caruia sotii sunt obligati sa poarte un anumit nume ,,in timpul casatoriei", dar si in art. 313, care stabileste regimul juridic matrimonial care produce efecte numai din ziua casatoriei.
Casatoria desi se aseamana cu un contract civil fiind un act juridic bilateral, viitori soti consimt in mod liber sa incheie actul juridic prin care se casatoresc sau nu, partile sunt egale in fata legii si nu se subordoneaza dar, nu este un contract deoarece se deosebeste de acesta prin faptul ca, nu a fost conceputa ca un contract, consimtamantul este limitat la statutul legal al casatoriei, are al scop decat are contractul. 
CAPITOLUL I. CONSIDERATII PRIVIND CASATORIA
1.1.Notiunea si caracterele ale logodnei si casatoriei
Casatoria romana era definita de jurisconsultul Modestin in modul urmator: Nuptiae sunt conjunctio maris et faeminae et consortium omnis vitae, divini et humani juris communicatio - "Casatoria este unirea barbatului si a femeii, o comunitate pentru intreaga viata, imbinarea dreptului divin si uman".
In Institutele sale, Justinian defineste casatoria ca fiind: Nuptiae autem sive matrimonium, est viri ei mulieris conjunctio, individuam vitae consuetudinem continens - "Casatoria este unirea barbatului cu femeia care produce o comunitate de viata indivizibila".
Casatoria romana se realiza initial prin trecerea femeii sub puterea (manus) barbatului.
In epoca de inceput a Romei, casatoria cum manus (in care femeia cadea sub puterea sotului sau) era singura forma de casatorie practicata. Ulterior, datorita evolutiei societatii romane care a presupus dezvoltarea si diversificarea relatiilor sociale si economice, si casatoria romana si-a modificat fizionomia initiala. Astfel, casatoria cu manus si-a pierdut treptat aplicabilitatea practica si caracterul exclusiv de utilizare si a fost inlocuita cu casatoria fara manus, in care femeia nu mai cadea sub puterea barbatului sau, ci ramanea sub puterea propriului pater familias.
Casatoria romana era precedata de o logodna numita sponsalia care desemna o promisiune pe care si-o faceau viitorii soti ca se vor uni ulterior prin casatorie. Denumirea logodnei - sponsalia - isi are originea in epoca veche a Romei, cand logodnicii utilizau verbul spondeo - "promit" - cand se angajau intr-o logodna.
Conditiile de fond necesare pentru o logodna erau diferite de cele pe care le vom analiza atunci cand vom vorbi despre conditiile de fond ale casatoriei.
Astfel, pater familias putea sa logodeasca pe fiica sa (si in majoritatea cazurilor aceasta era practica utilizata) chiar fara consimtamantul acesteia, spre deosebire de casatorie, unde vom vedea ca era necesar consimtamantul ambilor soti.
Conditia de varsta pentru logodna era diferita de conditia necesara la incheierea casatoriei, in sensul ca se puteau casatori copiii impuberi, dar care implinisera varsta de 7 ani.
Logodna nu era complet lipsita de efecte juridice, in sensul ca logodnicul avea o actiune de adulter in caz de infidelitate a logodnicei sale, injuriile aduse logodnicei se rasfrangeau asupra sa si putea introduce actiune in acest sens si, desi logodna nu crea pentru parti obligatia de a se casatori, in perioada imparatului Constantin, ruperea in mod nejustificat a logodnei atragea pentru partea vinovata, obligatia la daune materiale fata de cealalta parte.


Fisiere in arhiva (1):

  • Incheierea casatoriei in legislatia romana.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1. Al. Bacaci, V. Dumitrache, C. Hageanu - Dreptul familiei. Editia 4, Editura All Beck, 2005.
2. G. Boroi - Drept civil. Partea generala. Persoanele. Ed.All Beck, 2002.
3. I. Filipescu - Tratat de dreptul familie. Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania, 1989.
4. A. Filipescu - Filiatia fireasca si filiatia din adoptie. Ed. All Beck 2002.
5. A.Filipescu, I.Filipescu - Tratat de dreptul familiei. Ed. All Beck, 2001.
6. I.P. Filipescu, A.I Filipescu - Tratat de dreptul familiei. Editia a VII a, Ed. All Beck,, Bucuresti, 2002.
7. N.Gradinaru - Dreptul familiei. Ed.Independenta Economica, Pitesti, 2010.
8. N.Gradinaru - Tratat de dreptul familiei. Ed.Aius, Craiova, 2007.
9. N.Gradinaru - Drept civil. Partea generala. Persoanele. Ed. AIUS, Craiova, 2011.
10. C. Hamangiu - Tratat de Drept Civil Roman, Ed. ALL BECK, 2002.
11. I. Imbrescu - Tratat de dreptul familiei. Familia. Protectia copilului. Elemente de stare civila, Ed.Lumina Lex, Bucuresti, 2006.
12. D. Lupulescu - Actele de stare civila. Bucuresti 1980.
13. A. Nicolae, M.Nicolae - Codul familiei. Ed.Lumina Lex, 2001.
14. R. Petrescu - Actiunile privind statutul civil al persoanei. Bucuresti 1968.
15. A. Pricopi - Dreptul familiei. Ed.Lumina Lex, 2004.
16. Gh.Ungureanu - Actele de stare civila in Moldova pana la Regulamentul Organic, in Revista arhivelor, 1959. 
17. O. Ungureanu, C. Jugastru - Drept civil. Persoanele. Ed.Rosetti,2003.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!