INTRODUCERE 4 CAPITOLUL I NOTIUNEA DE FAMILIE, INTRE REGLEMENTARE NORMATIVA SI IMPORTANTA SOCIALA 1.1. Familia in plan social 5 1.2. Notiunea de familie de la traditie la lege in spatiul romanesc 6 1.3. ,,Viata de familie" din perspectiva reglementarilor interne si internationale privind protectia drepturilor omului 8 CAPITOLUL II DE LA CELIBAT LA VIATA DE FAMILIE. INCHEIEREA CASATORIEI 2.1. Notiunea, caracterele si natura juridica a casatoriei 10 2.2. Conditii de fond pentru incheierea casatoriei 14 2.2.1. Conditii pozitive 15 2.2.2. Conditii negative sau impedimente la casatorie 16 2.3. Conditii de forma 17 CAPITOLUL III EFECTELE INCHEIERII CASATORIEI 3.1. Efecte morale. Obligatiile sotilor 19 3.1.1. Indatorirea sotilor de a lua deciziile impreuna 20 3.1.2. Numele sotilor 21 3.1.3. Obligatia de a locui impreuna 22 3.1.4. Obligatia de respect si sprijin moral reciproc 24 3.1.5. Obligatia de fidelitate 25 3.1.6. Indatoririle conjugale 25 3.1.7. Independenta sotilor 26 3.1.8. Neintelegerile sotilor cu privire la raporturile personale dintre ei 27 3.1.9. Corelatia dintre drepturile si indatoririle personale ale sotilor 28 3.2. Efecte patrimoniale 28 CAPITOLUL IV TRANSPUNEREA LEGISLATIVA A REALITATII SOCIALE SI ECONOMICE MODERNE. REGIMURILE MATRIMONIALE CA EFECT AL INCHEIERII CASATORIEI 4.1. Aspecte generale privind regimul matrimonial si conventia matrimoniala 31 4.2. Regimul primar imperativ 33 4.3. Regimul comunitatii legale 41 4.3.1. Bunurile comune 42 4.3.2. Bunurile proprii 43 4.3.3. Datoriile comune ale sotilor 47 4.3.4. Lichidarea regimului comunitatii legale 48 4.4. Regimul comunitatii conventionale 50 4.5. Regimul separatiei de bunuri 52 STUDIU DE CAZ 56 CONCLUZII 60 BIBLIOGRAFIE 63
INTRODUCERE Ca forma de convietuire ce a fost recunoscuta inca din cele mai vechi timpuri, familia nu a putut ramane in afara sferei de reglementare normativa ca element fundamental in buna dezvoltare si organizare a unei societati. La baza familiei ca celula a unei societati se afla moravurile, traditiile si religia, normele legale nefiind altceva decat o expunere rigida a regulilor impamantenite dupa care oamenii si-au organizat viata. Casatoria este in fapt rezultatul unei lungi evolutii, prin care uniunea sexuala a barbatului cu femeia a fost reglementata din punct de vedere al convietuirii si al efectelor in ce priveste copiii si transformata intr-o institutie respectata si stabila. Indiferent de abordarea preponderent legislativa sau sociologica a notiunii de familie, istoria sa cuprinde o intreaga evolutie in ceea ce priveste rasturnarea si reasezarea valorilor si principiilor ce stau la baza relatiilor de familie. De la conservatorismul ce a dominat epocile trecute, tendinta este aceea de creare a unui cadru legislativ cat mai flexibil pentru asigurarea posibilitatilor de construire armonioasa a unei familii. Daca incheierea unei casatorii urmarea pana nu de mult si alte scopuri decat acela al intemeierii unei familii printre care scopul financiar si crearea unor legaturi intre familii ce fac parte din aceeasi clasa sociala, astazi accentul pus pe respectarea drepturilor omului si pe egalitatea dintre sexe face ca institutia casatoriei sa inlature orice alte scopuri colaterale. In acest sens, perioada de tranzitie in care se afla legislatia la acest moment demonstreaza o dorinta de schimbare in sensul reintoarcerii la origini in ceea ce priveste inlaturarea oricaror alte interese decat acela al intemeierii unei familii, ca intr-o ciclicitate de altfel fireasca pentru nevoile umane ce alterneaza de la o epoca la alta. CAPITOLUL I. NOTIUNEA DE FAMILIE, INTRE REGLEMENTARE NORMATIVA SI IMPORTANTA SOCIALA 1.1.Familia in plan social Familia romana era conceputa ca o institutie politica, condusa de barbat, femeia avand statutul de subalterna si supusa a barbatului, aceasta cel putin pana in epoca lui Iustinian. Casatoria romana era definita de jurisconsultul Modestin in modul urmator: Nuptiae sunt conjunctio maris et faeminae et consortium omnis vitae, divini et humani juris communicatio - "Casatoria este unirea barbatului si a femeii, o comunitate pentru intreaga viata, imbinarea dreptului divin si uman". Prin urmare, se facea referire la unirea fizica dintre barbat si femeie, la caracterul monogamic, caracterul perpetuu, precum si la intrarea sotiei sub puterea sotului sau. Din punct de vedere juridic, statutul femeii maritate depindea de forma de casatorie contractata. In evolutia drepului roman s-au cunoscut doua forme de casatorie: cum manus, prin care femeia trecea de sub autoritatea parintelui sau sub puterea barbatului care acum ii era sot. Astfel, barbatul avea drept de viata si de moarte asupra ei, cu complementul de a exercita si un drept de proprietate asupra femeii si sine manus sau casatoria libera, care a inlocuit treptat, juridic si social pe cea in care femeia era in manu viris. Statutul personal al femeii nu diferea prea mult de cel al celei aflate sub autoritatea barbatului. Aceasta, deoarece ea era supusa autoritatii parentale. Astfel, femeia datora respect barbatului si trebuia sa il urmeze acolo unde el fixa domiciliul conjugal. Datorita evolutiei societatii romane care a presupus dezvoltarea si diversificarea relatiilor sociale si economice, si casatoria romana si-a modificat fizionomia initiala. Astfel, casatoria cum manus si-a pierdut treptat aplicabilitatea practica si caracterul exclusiv de utilizare si a fost inlocuita cu casatoria sine manus, in care femeia nu mai cadea sub puterea barbatului sau, ci ramanea sub puterea propriului pater familias.
Tratate, studii si monografii 1. ALBU Ioan- Dreptul familiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975. 2. ANITEI Nadia-Cerasela- Dreptul familiei, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2012. 3. ANITEI Nadia-Cerasela- Relatiile patrimoniale dintre soti potrivit dispozitiilor din Noul Cod civil, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2011. 4. AVRAM Marieta- Drept civil. Familia, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2013. 5. AVRAM Marieta, NICOLESCU Cristina- Regimuri matrimoniale, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2010. 6. BACACI Alexandru, DUMITRACHE Viorica Claudia, HAGEANU Cristina Codruta- Dreptul familiei, editia a 7-a, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2012. 7. BAIAS Flavius-Antoniu, CHELARU Eugen, CONSTANTINOVICI Rodica, MACOVEI Ioan- Noul Cod civil, Comentariu pe articole, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2012. 8. BANCIU Adrian Alexandru- Raporturile patrimoniale dintre soti potrivit noului Cod civil, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2011. 9. BANCIU Maria, BANCIU Adrian Alexandru- Dreptul familiei conform noului Cod civil, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2012. 10. BIRSAN Corneliu- Conventia europeana a drepturilor omului. Comentariu pe articole, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2010. 11. BODOASCA Teodor, DRAGHICI Aurelian, PUIE Ioan- Dreptul familiei, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2012. 12. CETEAN-VOICULESCU Laura- Dreptul familiei, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2012. 13. CHIRITA Radu- Conventia europeana a drepturilor omului. Comentarii si explicatii, editia a 2-a, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008. 14. DARIESCU Nadia Cerasela- Relatiile patrimoniale dintre soti in dreptul international privat, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008. 15. DRAGHICI Andreea, OLAH Lavinia- Dreptul familiei si acte de stare civila, Editura Universitatii din Pitesti, Pitesti, 2010. 16. EMESE Florian- Dreptul familiei, editia a 4-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2011. 17. FILIPESCU P. Ion, FILIPESCU I. Andrei- Tratat de dreptul familiei, editia a VIII-a, revazuta si completata, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006. 18. FRENTIU Gabriela Cristina- Comentariile Codului Civil, Familia, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2012. 19. HAGEANU Cristina Codruta- Dreptul familiei si actele de stare civila, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2012. 20. HAMANGIU Constantin, ROSETTI-BALANESCU, BAICOIANU Alexandru- Tratat de drept civil roman, Vol. I, Editura All, Bucuresti, 1996. ...
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.