Inflatia in Romania

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL 1. INFLATIA 
1.1. Inflatia contemporana - geneza si natura .7
1.2. Cauze si forme de manifestare.9
1.3. Masurarea inflatiei si a intensitatii acesteia .24
1.4. Consecintele inflatiei .26
1.5. Efectele economice si sociale ale inflatiei .29
1.6. Inflatia in Romania .35
CAPITOLUL 2. TINTIREA INFLATIEI- TEORIE SI POLITICI ECONOMICE
2.1. Definitii ale politicii de tintire directa a inflatiei .41
2.2. Caracteristici definitorii ale procesului de tintire directa a inflatiei .42 
2.3. Conditii necesare implementarii tintirii directe a inflatiei.42 
2.4. BCE o adevarata adepta a tintirii inflatiei.47
2.5. Tintirea inflatiei de catre Banca Angliei .48 
2.6. Tintirea inflatiei in tarile in curs de dezvoltare.51
2.7. Tintirea directa a inflatiei in Romania.52 
2.8. Avantaje ale alegerii politicii monetare de tintire directa a inflatiei.55
2.9. Dezavantaje ale alegerii politicii monetare de tintire directa a inflatiei.55 
CAPITOLUL 3. MODALITATI DE CUANTIFICARE A INFLATIEI SI EVALUAREA DE POLITICA MONETARA 
3.1. Consideratii generale .57
3.2. Masuri ale inflatiei CORE .58
3.3.Tintirea inflatiei in raport cu modificarile operabile in motivatiile autoritatii
monetare.63 
3.4. Tintirea inflatiei in raport cu tintirea unor obiective alternative.66 
CAPITOLUL 4. FENOMENUL INFLATIONIST IN ROMANIA
4.1. Evolutia procesului inflationist .69
4.2. Tinta de inflatie pentru 2009.78 
CONCLUZII SI PROPUNERI.81
BIBLIOGRAFIE .85


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL 1.
INFLATIA
"Inflatia este un proces de crestere a nivelului general al preturilor de consum, mecanism care provoaca varietati multiple de lunga durata, generalizeaza el insusi cauzele permanentei sale si exprima prin majoritatea cea mai mare parte a preturilor. '' 
1.1. INFLATIA CONTEMPORANA - geneza si natura
Oricat ar parea de paradoxal, inflatia este inca insuficient conturata conceptual. Aceasta cu toate ca procesul inflationist este generalizat, iar specialistii ii acorda o mare atentie. 
Fiind, inainte de toate, un fenomen monetar, caracterizarea inflatiei se poate face, trebuie sa se faca in legatura cu formele istorice pe care le-au cunoscut banii. 
Initial, inflatia s-a manifestat sub forma devalorizarii (falsificarii) banilor - metale pretioase. In aceste conditii, avea loc separarea continutului nominal al monedelor metalice (mai mare) de continutul lor real (mai mic, diminuat prin falsificari repetate si pe cai diverse). 
A doua forma istorica de inflatie consta in inflatia banilor de hartie convertibili in aur. Atat timp cat banii de hartie inlocuiau realmente aurul monetar, miscarea semnelor valorii oglindea legile circulatiei banilor, precum si marimea acestora aur cu valoare deplina. Daca banii de hartie intreceau insa propria lor masura, respectiv cantitatea de bani aflata in circulatie o depasea sensibil pe cea care rezulta din raportul dintre masa aurului monetar si etalonul aur, atunci surplusul de bani de hartie antrena cresterea preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor aflati in circulatie. 
Prabusirea etalonului aur a creat premisele unei noi forme de inflatie - inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur si/sau neconvertibil in general (pe plan extern). Acum, existenta banilor de hartie o absoarbe pe cea materiala. In conditiile in care singurele elemente de stabilitate si normalitate monetara decurg din cursul fortat al banilor si din increderea populatiei in buna functionare a sistemului monetar, inflatia poate sa apara si, in fapt, apare ca un proces ce '' iese '' din cadrul normalului monetar, ca un excedent de oferta monetara. 
Pe baza intereselor diferite ale gruparilor socio-profesionale si politico-doctrinare si tinand seama de limitele firesti ale cunoasterii unui proces complex si dinamic, au fost elaborate si circula in literatura de specialitate numeroase si interesante puncte de vedere cu privire la natura insasi a inflatiei. 
Unii autori privesc inflatia ca un proces general - atemporal si aspatial. Exista inflatie - sustin ei - cand nivelul general al preturilor creste continuu si rapid, oricum anormal de rapid. Este vorba de o crestere suplimentara fata de cea garantata de starea generala a economiei. 
Numerosi specialisti considera inflatia doar o forma speciala de crestere a preturilor, respective acea crestere a preturilor nationale care o depaseste pe cea a preturilor internationale. In gandirea keynesiana, natura inflatiei este apreciata in legatura cu fluxurile macroeconomice reale, tendinta de crestere nelimitata a preturilor curente fiind corelata cu folosirea deplina a mainii de lucru.
Promotorii neoliberalismului monetarist abordeaza si explica inflatia pe baza confruntarii specifice dintre marimile nominale si cele reale, dintre nivelurile curente si cele asteptate ale indicatorilor macroeconomici. Se are in vedere faptul ca banii au 
importanta considerabila pentru intelegerea nivelului si dinamicii marimilor nominale, nu si pentru cele reale.
Inflatia actuala continua sa ramana un proces de depreciere obiectiva a banilor aflati in circulatie. Ea nu consta in devalorizarea instrumentelor monetare prin masuri luate constient de factori economici specializati. In plus, mecanismul scaderii puterii de cumparare a banilor este unul specific banilor neconvertibili si banilor de credit. 
Inflatia se manifesta ca o crestere generala si durabila a marii majoritati a preturilor. Cresterea este insa diferentiata pe categorii de bunuri economice, ca si pe servicii ale factorilor de productie, pe variate piete teritoriale. Inflatia modifica deci corelatiile dintre preturile bunurilor si resurselor. 
Evidenta in primul rand, in sfera circulatiei monetare si marfare, inflatia actuala semnifica un anume raport intre marimea fluxurilor banesti si cea a fluxurilor reale. Aceasta semnifica excedentul masei monetare fata de oferta agregata de satisfactori si de prodfactori. 
Deoarece fluxurile banesti pot influenta fie in sensul realizarii echilibrelor macroeconomice, fie in cel al stimularii si adancirii unor dezechilibre, inflatia contemporana devine ea insasi un dezechilibru monetaro-material. Cea mai evidenta forma de existenta a acestui dezechilibru consta in drenarea economiilor populatiei spre speculatii aducatoare de profit pe termen scurt, respectiv sustragerea lor de la investitii productive. 
Aparuta la punctele de interfenta dintre fluxurile reale si cele monetare, inflatia apare ca disfunctie acceptata de agentii economici, ca un rau necesar al cresterii economice. In general, se cauta sa se asigure un anumit surplus de oferta de bunuri fata de cererea solvabila a populatiei. In plus, multi specialisti considera inflatia moderata si controlata de organismele specializate drept raul cel mic fata de somajul cronic de masa - raul cel mare - ca si fata de recesiunea economica. 
Ca proces structural, ce cuprinde ansamblul macrosocial, inflatia actuala are defecte restructurante. Pentru unele categorii de persoane, efectele sunt negative, dureroase chiar, pentru altele, acestea pot fi pozitive. Inflatia contemporana reprezinta un dezechilibru structural monetaro-material, care exprima deprecierea banilor neconvertibili in aur si a celor neconvertibili in general si cresterea durabila si generalizata a preturilor, putand fi identificata si ca existenta in circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile economiei. 
Natura inflatiei contemporane poate fi evidentiata si prin compararea procesului respectiv cu cel al deflatiei si cu cel al dezinflatiei. 
Deflatia consta in procesul monetaro-material caracterizat prin scaderea durabila pe termen lung a nivelului preturilor, scadere rezultata dintr-un ansamblu de masuri care vizeaza restrangerea cererii nominale pentru a reduce tensiunile asupra dinamicii crescatoare a preturilor. 
In fapt, nu este vorba de lichidarea proceselor inflationiste, ci de aducerea lor in limite normale prin politici deflationiste specifice fiecarei tari si fiecarei etape istorice. Cele mai frecvente astfel de masuri deflationiste sunt: reducerea cheltuielilor publice sau angajarea unor astfel de cheltuieli numai in masura in care se constituie veniturile ce urmeaza sa le sustina financiar; cresterea presiunii fiscale pentru a limita veniturile nominale disponibile ale populatiei; restrictionarea creditului si cresterea ratei dobanzii; limitarea cresterii salariilor si a marjelor de profit; uneori se recurge chiar la blocarea cresterii preturilor. 
Daca inflatie exprima, de regula, un raport invers intre cresterea foarte puternica a preturilor si dinamica cresterii economice (o crestere lenta sau chiar o scadere a productiei nationale), deflatia dimpotriva, exprima o relatie directa (cu acelasi sens) intre dinamica preturilor si cea a productiei (ambele variabile scad). 
Dezinflatia consta in procesul monetaro-real care semnifica incetinirea durabila, controlata si autointretinuta a ratei de crestere a nivelului general al preturilor. 
De exemplu, se poate vorbi despre dezinflatie atunci cand intr-o tara se preconizeaza si se obtine o reducere controlata a ratei inflatiei de la circa 55% intr-un an la circa 30% in anul urmator, cu efectele benefice corespunzatoare. Tocmai de aceea, dezinflatia este considerata o replica pozitiva data atat inflatiei puternice, cat si deflatiei cu efectele ei malefice in planul economiei reale (al productiei). 
Unii specialisti au elaborat teoria dezinflatiei competitive, ca fundament teoretic al masurilor de combatere a efectelor negative ale inflatiei si ale deflatiei. De cele mai multe ori, o asemenea dezinflatie este asociata cu politica de mentinere a monedei nationale in raport cu celelalte monede si de mentinere sau de aducere a ratei inflatiei la un nivel mai redus decat ratele inflatiei in tarile partenere ale tarii de referinta. 
In fond, o asemenea abordare a problemelor inflatiei urmareste sporirea competitivitatii pe pietele externe, pe baza cresterii valorii adaugate si nu pe cea a preturilor relativ scazute. Preturile relativ scazute se obtin prin ieftinirea exporturilor tarii cu inflatie mai puternica. Ori, dezinflatia competitiva nu mizeaza pe acest factor de crestere a exporturilor, ci pe sporirea eficientei operatiunilor de export prin cresterea ponderii valorii adaugate. 
Deci noutatea modului de abordare a relatiei inflatie-deflatie-dezinflatie consta in aceea ca prin conceptul de dezinflatie competitiva nu se abordeaza preferinta si interesul pentru cresterea economica. Prin acest termen se declara razboi deflatiei, care, in mod traditional, este insotita de reducerea productiei nationale.


Fisiere in arhiva (1):

  • Inflatia in Romania.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!