Cap.1 EXPLICATII TRADITINALISTE ASUPRA SPIRALEI INFLAITONISTE 3 1.1. Teoria cantitativa 3 1.2.Decalajul inflationist (Gap-ul inflationist) 9 1.3. Modelul dublei spirale inflationiste a lui Bent Hansen 14 1.4. Inflatia prin cerere si inflatia prin costuri 18 Cap.2 GRUPURILE SOCIALE SI INFLATIA 25 2.1. Repartitia intre salarii si profituri 25 2.2. Repartitia de forte dintre grupurile sociale si inflatie 27 Cap.3 IMPACTUL ANTICIPATIILOR ASUPRA INFLATIEI 30 3.1. Asteptarile ajustabile 32 3.2. Asteptarile rationale 34 Cap.4 DEZECHILIBRE CARE STAU LA BAZA SPIRALEI INFLATIONISTE 36 4.1. Mecanisme de inducere a spiralei inflationiste 36 4.2. Ierarhizarea cauzelor si a consecintelor inflatiei 41 Cap.5 POLITICA MONETARA IN CADRUL UNEI ECONOMII INCHISE 44 5.1. Instrumentele si scopurile politicii monetare 44 5.1.1Operatiuni pe piata deschisa 46 5.1.2Dobanda de refinantare 47 5.1.3Necesarul de fonduri de rezerva 48 5.2.Efecte de transmisie ale politicilor monetare 48 5.3.Eficienta politicilor monetare 51 5.3.1Eficienta absoluta a politicii monetare (cazul preturilor rigide) 52 5.3.2Eficienta absoluta a politicii monetare (cazul preturilor flexibile) 54 5.4.Strategia politicii monetare si agregatele monetare 55 Cap.6 SPIRALA INFLATIONISTA IN ROMANIA ULTIMULUI DECENIU 60 Bibliografie 66
Teoria cantitativa este deseori considerata drept teoria clasica sau neoclasica a inflatiei.Lucrari mai recente au demonstrat, totusi, ca in cadrul teoriei neoclasice teoria cantitativa joaca un rol deosebit fata de cel jucat in cadrul celei clasice Se va incepe cu o scurta prezentare a teoriei cantitative, apoi se va discuta in contextul unui model neoclasic, pentru a incheia cu o scurta schitare a deosebirilor fata de modelul clasic. Teoria cantitativa va fi prezentata sub doua forme: 1.Ecuatia "tranzactiilor", formulata de J.Fiser ; 2.Ecuatia "cererii de bani", formulata de scoala de la Cambridge. Ecuatia tranzactiilor a lui Irving Fisher. Fisher a cautat o abordare macroeco-nomica care sa-i dea posibilitatea sa formuleze o relatie intre oferta de bani si nivelul general al preturilor. Ecuatia tranzactiilor a servit scopului sau deoarece ea descria o relatie intre oferta de bani M si viteza V de rotatie a banilor, volumul real T al tranzactiilor si nivelul P al preturilor:P- T=M- V (1) In realitate, aceasta relatie este o identitate din care nu pot fi trase concluzii suplimentare.Cum fiecarei cumparari ii revine o vanzare, valoarea totala a vanzarilor (volumul tranzactiilor inmultit cu nivelul mediu al preturilor) trebuie, in mod necesar, sa fie egala cu valoarea totala a achizitiilor. Aceasta din urma trebuie, la randul ei, sa fie egala cu oferta existenta de bani inmultita cu frecventa medie cu care banii circula intre diferiti detinatori. Totusi se poate presupune in continuare, asa cum face si Fisher, ca viteza de circulatie a banilor este determinata de evolutiile institutionale din sectorul monetar si ca ea ramane constanta pe termen scurt (V= ).Se poate, de asemenea presupune ca sectorul real determina volumul tranzactiilor si ca acesta este si el fixat la un nivel prestabilit (T= ). Pe baza acestor presupuneri ecuatia tranzactiilor poate fi interpretata ca determinand nivelul general al preturilor. P=( / ) M (2) Nivelul preturilor este ridicat proportional cu oferta de bani M; constanta de proportionalitate este reprenzentata de raportul / In literatura economica gasim frecvent si o a doua prezentare a ecuatiei tranzactiilor: P- = x- M (3) In locul volumului tranzactiilor, in ecuatia (3) apare produsul national net "real", temeiul acestei inlocuiri il constituie presupunerea ca PNN real este direct proportional cu volumul real al tranzactiilor. Ecuatia Cambridge. Spre deosebire de ecuatia lui Fisher, ecuatia celor de la Cambridge utilizeaza o abordare microeconomica.Intrebarea formulata de A. Marshall si A.C. Pigou este :"Ce determina cantitatea de bani pe care un agent economic (gospodarie sau firma) ar dori sa o detina atunci cand are nevoie de lichiditati pentru incheierea unei tranzactii?"(Laider,1997,pag.59). Deoarece banii concureaza cu alte plasamente, impartirea averii in bani si alte active financiare este optima numai daca utilitatea marginala a ultimei unitati a cererii de bani este egala cu utilitatea marginala a unei investitii intr-un activ alternativ.Pigou a simplificat aceasta abordare, presupunand ca agentul economic nu-si va modifica relatia existenta intre averea sa si volumul tranzactiilor relizate de el si venitul sau, pe termen scurt. Astfel, cererea de bani a indivizilor poate fi inglobata intr-o cerere macroeconomica de bani, MD, care este direct proportionala cu nivelul nominal al venitului XP. MD=k- XP De exemplu, daca gospodariile si firmele detin o cantitate medie de lichiditati care se ridica la o zecime din venitul lor nominal, atunci coeficientul optim al cererii de bani k este 0,1.Daca la functia cererii de bani adaugam una a ofertei de bani si presupunem ca piata monetara este in stare de echilibru, atunci : MD=MS=M Putem stabili urmatoarea relatie intre ecuatiile lui Fisher si, respectiv, a scolii de la Cambridge: M- =M- x=P- (4) Unde x=1/k, adica viteza de circulatie a banilor este egala cu inversul coe-ficientului cererii de bani. Relatia (4) este o ecuatie formala, asemeni identitatii lui Fisher (3). Asa cum am vazut insa interpretarile economice ale celor doua abordari difera considerabil. Din ipoteza ca / sau x/ este constant, rezulta ca elasticitatea nivelului general al preturilor in raport cu o variatie a ofertei de bani este egala cu unu. Acest rezultat alcatuieste esenta teoriei cantitative. Elasticitatea lui P in raport cu M este: ?P?M= (5) Din ecuatia (4) putem obtine = (6) Inlocuind-o in ecuatia (5), obtinem: ?P?M= (7) Si acest rezultat poate fi transformat cu ajutorul definitiei lui in: ?P?M= =1 (8) Din ecuatia (3) putem de asemenea, deduce o relatie folosita de modelul mo-netarist. Derivand ecuatia (3), Xdp + PdX = Md + dM (9) Impartind ambii termeni cu 1/XP, + = + (10) Daca folosim definitia vitezei venitului Vx = PX / M, atunci putem transforma ecuatia (10) in: + = + (11) Ecuatia (11) reprezinta versiunea in functie de venit a ecuatiilor sub forma ratelor de crestere. Rata de crestere a venitului nominal (suma termenilor din membrul stang) este, prin definitie, egala cu rata de crestere a ofertei de bani si rata de variatie a vitezei de circulatie a banilor. Pe baza presupunerii teoriei neoclasice, conform careia viteza de circulatie a banilor este constanta (dVX /VZ=0), ecuatia(11) poate fi simplificata astfel: = + sau m=? + x (12) Cu alte cuvinte, rata de crestere a ofertei de bani(m) este egala cu suma ratelor de crestere a produsului national real (x) si a inflatiei (?). Modelul neoclasic.Modelul neoclasic prevede ca preturile relative si cantitatile de bunuri oferite si cerute sunt determinate in cadrul sectorului real: in timp ce preturile nominale sau nivelul general al preturilor este determinat in sectorul monetar. De aceea este posibila analiza, separat, a sectorului real si a celui monetar. Analiza sectorului real se prezinta asfel: X=X(N) (functia neoclasica de productie) (13
1. Frish H. - Teorii ale inflatiei, Editura Sedona, Timisoara, 1997 2. Babaita I., Duta A. - Economia politica - Piete si preturi, Tipografia Universitatii, Timisoara, 1993 3. Cerna S. - Inflatia - repere - pentru o sinteza, Caiete de studii ale Bancii Nationale a Romaniei nr.1995 4. Donalth L., Cosma D. - Moneda si credit, Editura Mirton, Timisoara 1996 5.Basno C., Dardac N., - Moneda, credit, banci, Editura Didactica Floricel C. si Pedagogica, Bucuresti, 1994 6. Manolescu Gh. - Moneda si ipostazele ei,Editura Economica, Bucuresti, 1997 7. Olsom M. - Cresterea si declinul natiunilor - Prosperitate, Stagflatie si rigiditati sociale, Editura Humanitas, Bucuresti, 1990 8. Keynes, L.M. - Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzilor si a banilor, Macmillan, Londra 1936 - Cum sa platim cheltuielile de razboi, Macmillan Londra, 1940 9. Samuelson, P.A., - Economie politica, Editura Teora, Bucuresti, Nordhaus W. 2000 10. Treapat L., - Mediul economic intern -evolutie si perspective Antuaneta Geala Revista bancii, BCR, nr.1 (41),martie, 2000 11. Scarlat E. - Politica macroeconomica.Teorie si practica Nora Chirita Editura Economica, Bucuresti, 1998
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
