Influența amenajării interioare a camerei de hotel asupra deciziei de cumpărare la SC Continental Hotels - Drobeta Turnu Seve

INTRODUCERE

Turismul este o industrie a viselor şi a frumosului. Este drept, este o industrie subiectivă, deoarece fiecare client are anumite aşteptări. Nu este de ajuns ca totul să fie frumos şi estetic. Trebuie să mai fie şi util. Până la urmă, a face turism poate să însemne artă.

Hotelurile cu un design special reprezintă noua dimensiune a turismului, chiar dacă astfel de unitati nu se numară întotdeauna şi printre cele mai scumpe. Abordările curajoase şi soluţiile ieşite din convenţional reprezintă două caracteristici esenţiale. Clientii caută mereu experienţe noi şi asta înseamnă că hotelurile care mizează pe design trebuie să aducă ceva unic. Spre deosebire de hotelurile clasice, un hotel cu design deosebit poate avea o multime de conotatii exprimate prin soluţii de arhitectură şi amenajări interioare.

Designul hotelier este, în esenţă, o imbinare între brief-ul clientului şi viziunea designerului. Designerii de hoteluri aduc în creatii elemente din cultura lor, dar trebuie să înteleagă cultura căreia hotelul i se adresează. Ca valoare, designul hotelului poate să ajungă până la 15% din valoarea totală de realizare a acestuia, dar poate mări încasarile cu 70% prin crearea unui interior atractiv.Designul hotelier modern este raspunzator pentru decorarea mai îndrăzneaţă, mai colorată şi pentru creaţii mai deosebite. Putem asemui un hotel cu o cutie de bomboane – divers, încântător, capabil să satisfacă orice dorinţă.

Am optat pentru aceasta temă deoarece amenajarea şi decorarea camerelor de hotel a devenit un atribut esenţial în alegerea spaţiului de cazare. Avantajul amenajării şi decorării camerelor de hotel este personalitatea proprie pe care acestea o dobândesc, care atrage clienţii pretenţiosi sau familiarizaţi cu atmosfera unică a unor locuri care recreează stilul aristocratic de altădată sau importă elemente din alte culturi.

Pe parcursul acestei lucrări am încercat să evidenţiez cât este de important ca amenajarea camerelor să fie axată pe crearea unui ambient relaxant care să ofere oaspeţilor o stare de bine şi confort la cele mai exigente standarde.

În acest scop am realizat un studiu prin elaborarea unui chestionar cu 13 întrebări aplicat pe un eşantion format din 960 de persoane, dintre care 500 de respondenţi, clienţi efectivi ai Hotelului Continental. Studiul a fost efectuat în perioada de analiză 5- 29 mai 2009. Codificarea datelor s-a realizat în programul informatic Excel.

Obiective urmărite: măsura în care imaginea hotelului este sau nu formată, măsura în care imaginea hotelului este sau nu favorabilă, cercetarea intenţiilor de cumpărare în funcţie de amenajarea interioară a camerei de hotel,ce stiluri decorative preferă clienţii, diferenţieri în funcţie de sex, vârstă, activitate socio-profesională şi reşedinţă.

Parcurgând, deci, acestă lucrare ne vom da seama cât de mult înseamnă pentru imaginea unui hotel şi pentru atragerea de clienţi şi fidelizarea celor existenţi, amenajarea şi decorarea camerelor de hotel.

CAPITOLUL I. CONSIDERAŢII GENERALE

1.1.TENDINŢE ALE TURISMULUI ÎN ROMÂNIA

TURISMUL ŞI EVOLUŢIA LUI

Evolutiv, turismul a avut perioade de progres, stagnare şi progres.

Deplasările în primele secole de după Hristos, aveau un caracter limitat şi discontinuu.Forma cea mai frecventă era pelerinajul.În Evul Mediu, în secolul al XIII-lea, cel mai fecund, mişcarea turistică este caracterizată de călătoriile de afaceri spre târgurile comerciale ale vremii (Lyon, Lipska, ,Lvov, Cracovia ş.a. ), precum călătoriile diplomatice. Războaiele, foametea, bolile secolului al XIV-lea aduc un regres. Secolul XVI-lea revitalizează călătoriile, se dezvoltă circulaţia şi comerţul.Apare un sector specializat, destinat primirii şi găzduirii călătorilor, cel al hanurilor. Secolul al XVII-lea marchează renaşterea oraşelor balneare (Plombieres, Vichy, Wiesbaden, Karlsbad).

Marile invenţii ale secolului al XIX-lea, maşina cu abur, calea ferată, marchează punerea bazelor turismului modern. Iau amploare staţiunile balneare, turismul alpin şi staţiunile alpine, apar primele asociaţii turistice ( Clubul alpin francez 1874 ş.a.). Marea industrie a începutului de secol XX impune ritm dezvoltării turismului. După al II-lea Război Mondial, turismul devine obiect al activităţii economico-fianciare a statelor.

Turismul modern suferă transformări de ordin structural, având loc, pe de-o parte un proces integrator pe verticală, prin care fragmente separate, ca de exemplu hotelul, transportul, agenţia de voiaj îşi conjugă eforturile şi oferă servicii sub formă globală, şi pe de altă parte, are loc un proces de integrare pe orizontală, prin care operatorii aceluiaşi sector fuzionează sau adoptă o acşiune conjugată, la diferite nivele, cum ar fi exemplul lanturilor hoteliere (Sheraton, Sofitel ş.a.).

Se pot remarca de asemenea, în turismul modern fenomenele:

- creşterea turismului internaţional într-un ritm mai mare comparativ cu turismul intern.

- expansiunea călătoriilor internaţionale cu scopuri recreative, de tratament, de placere, într-un ritm mai rapid decât acela al călătoriilor de afaceri.

- tendinţa generală a călătorilor internaţionali de a vizita din ce in ce mai multe ţări.

- tendinţa de creştere a călătoriilor pe distanţe lungi şi majorare a ponderii acestora în totalul călătoriilor internaţionale.

Turismul reprezintă un ansamblu de activităţi prin care omul îşi petrece timpul liber călătorind spre destinaţii situate în afara reşedinţei permanente şi alocului de muncă, în scopuri nelucrative,pentru plăcerea proprie. Totodată,turismul este industria creată pentru furnizarea tuturor bunurilor şi serviciilorsolicitate de turişti la locul de destinaţie,la un înalt nivel calitativ.Turismul este astăzi considerat deanalişti ca unul din cele mai dinamicesectoare economice, cu o evoluţie mereuoscilantă, fiind definit ca industria ceamai profitabilă a sfârşitului de secol XX.

John Naisbitt identifică, în celebra lucrare“Megatendinţe”, turismul ca industria cu cea mai rapidă dezvoltare la începutul mileniului III.Ponderea în continuă amplificare aturismului în economia mondială este un fapt incontestabil. Relevant în acest senseste faptul că, în comerţul internaţional,turismul ocupă a doua poziţie după petrol, înregistrând un ritm de creştere superior mediei mondiale. De altfel,turismul aparţine sectorului terţiar, care în zilele noastre este cel mai important şi mai dinamic element component al economiei în toate ţările dezvoltate.

Pe piaţa muncii turismul mondial se revendică drept numărul 1 în lume,asigurând peste 250 milioane de locuri demuncă, ceea ce înseamnă 8% din populaţia ocupată a globului. Pentru anul 2005 se prevede ca 340 de milioane de persoane să activeze în turism.Activităţile legate de călătorii şi turism reprezintă mai mult de 12% din produsul naţional brut mondial. De altfel, turismul este cel mai mare producător mondial al produsului intern brut. Astfel, în 1990 el constituia 3,5% din produsul intern brut mondial, această componentă fiind în 2000 de 10,9%, iar pentru anul 2005 servicii şi bunuri, asupra cărora va exercita, la rândul ei, o serie de influenţe.