Influenta conditiilor ecoclimatice ale anului 2016, asupra cantitatii si calitatii recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioara, din centrul viticol Samsud

Cuprins licenta Cum descarc?

INTRODUCERE .5
EVOLUTIA VITEI DE VIE DE LA INCEPUTURI PANA IN PREZENT .6
CAPITOL I .9
SITUATIA ACTUALA A VITICULTURII .9
1.1SITUATIA ACTUALA A VITICULTURII PE PLAN MONDIAL .9
1.1.1 Productia de vin la nivel mondial . 12
1.1.2 Consumul vinului la nivel mondial in anul 2016 . 14
1.2. SITUATIA ACTUALA A VITICULTURII IN ROMANIA . 15
CAPITOL II . 23
CONDITIILE NATURALE ALE CENTRULUI VITICOL SAMSUD . 23
2.1 ASEZAREA GEOGRAFICA . 23
2.2 MEDIUL PEDOGENETIC . 24
2.2.1 Geomorfologie. 24
2.2.2 Solul . 25
2.3 CLIMATUL . 25
2.3.1 Radiatia solara . 25
2.3.2 Temperatura ca factor cilmatic . 26
2.3.3 Precipitatiile . 28
2.3.4 Aerul . 29
2.3.5 Conditiile naturale critice . 30
2.3.6 Nebulozitatea si ceata . 30
2.4 HIDROLOGIA SI HIDROGRAFIA . 31
2.5 VEGETATIA . 31
CAPITOLUL III . 32
MATERIALUL BIOLOGIC SI METODE DE CERCETARE . 32
3.1 MOTIVATIA, SCOPUL SI OBIECTIVELE CERCETARILOR . 32
3.1.1 Motivatia . 32
3.1.2 Scopul . 32
3.1.3 Obiectivele cercetarilor . 32
3.2 CARACTERIZAREA SOIURILOR . 33
3.2.1 Fteasca regala . 33
3.2.2 Neuburger . 36
3.2.3 Pinot gris . 38
3.2.4 Portaltoiul Berlandieri x Riparia Kober 5BB . 41
3.3 METODELE DE CERCETARE . 44
CAPITOLUL IV . 45
REZULTATE SI DISCUTII . 45
4.1 DESFASURAREA PRINCIPALELOR FENOFAZE . 45
4.1.1 Plansul . 45
4.1.2 Inmuguritul-Dezmuguritul . 45
4.1.3 Cresterea lastarilor . 46
4.1.4 Infloritul . 46
4.1.5 Parga . 47
4.1.6 Maturarea strugurilor . 47
4.1.7 Recoltarea strugurilor . 47
4.2 PRODUCTIA SI CALITATEA RECOLTEI . 51
4.2.1 Productia de struguri . 51
4.2.2 Calitatea strugurilor . 53
4.2.3 Insusirile de calitate ale vinului obtinut . 55
CAPITOLUL V . 58
CONCLUZII SI RECOMANDARI. 58
BIBLIOGRAFIE . 60


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Vita de vie este unica: nu numai ca este o cultura raspandita la nivel global, dar are legaturi istorice directe cu dezvoltarea culturii umane. Principalul produs obtinut,vinul, a fost considerat de provenienta divina, o bautura a zeilor: chiar Dionysos si Bacchus au fost dedicati acestei bauturi. Alte culturi mediteraneene au considerat ca "vinul a izbucnit din sangele oamenilor care luptasera cu zeii" , si vinul a avut intotdeauna un rol major in modul de viata al mediteraneenilor (McGovern, P.E. (2004); Blanco, J.L. (1997)).
Strugurii la sfarsitul perioadei de maturare au o compozitie chimica foarte complexa. Ei contin apa in proportie de 78-85 %, zaharuri 15-25 %, acizi organici 0,2 - 5 %, substante azotate 0,5 - 1,2 %, compusi fenolici 0,2 - 1%, lipide 0,08 - 0,2 %, substante minerale 1-3 %, substante odorante, enzime si nu in ultimul rand vitaminele din grupele B, C, H si PP. Ele au un rol important in cresterea si dezvoltarea organismelor prin stimularea si reglarea principalelor procese metabolice din organism. Dinamica acumularii depinde de soi, podgorie, conditii climatice si lucrarile de intretinere a plantatiei viticole.(www.pnvv.ro)
Chardonnay, Riesling, Sauvignon Blanc si Pinot Gris / Pinot Grigio sunt cele mai importante si populare soiuri de struguri pentru vinuri albe de pe mapamond. Vinurile obtinute din acesti struguri pot fi vinuri varietale sau vinuri de origine controlata D.O.C (o practica comuna pentru vinurile europene). Strugurii din aceste soiuri pot fi, de asemenea, parteneri de cupajare pentru alte soiuri, in procesul obtinerii vinurilor cuvee.( www.dummies.com)
Soiurile analizate in aceasta lucrare sunt Feteasca regala, Neuburger si Pinot gris. Primul este un soi romanesc , al doilea austriac iar al treilea frantuzesc. Feteasca regala castiga tot mai mult spatiu fiind un soi productiv cu calitati deosebite ,ideal pentru obtinerea vinurilor de calitate superioara dar si a vinurilor curente de masa. Neuburger si Pinot gris au fost introduse in tara dupa perioada filoxerica in care soiurile locale au fost decimate de acest daunator ce a afectat intreaga viticultura europeana.
In prezenta lucrare ne-am propus studierea soiurilor mentionate din plantatia proprie localizata in Podgoria Silvaniei, Centrul Viticol Samsud deoarece nu au mai fost realizate astfel de lucrari de cercetare , care sa ofere informatii concrete asupra calitatii si cantitatii productiilor din zona.
EVOLUTIA VITEI DE VIE DE LA INCEPUTURI PANA IN PREZENT
In familia Vitaceae, genul Vitis are importanta majora in cultivarea vitei de vie la nivel mondial. Se compune din 60 de specii interfertile care exista aproape exclusiv in emisfera nordica . Printre acestea, Vitis vinifera este singura specie utilizata pe scara larga in industria vinicola globala. Este de asemenea, singura specie din genul indigen din Eurasia si se pare ca a aparut pentru prima oara acum 65 de milioane de ani ( Saporta, G. 1879). Doua forme inca coexista in Eurasia si in Africa de Nord, forma cultivata, V. Vinifera subsp. vinifera (sau sativa) si Forma salbatica V. vinifera subsp. silvestris (sau sylvestris), amintite uneori ca subspecii diferite. Acesta separare de-a lungul istoriei in subspecii se bazeaza pe diferentele morfologice (Zohary D. 1995), diferentele sunt cel mai probabil rezultatul domesticirii in timp de catre oameni, decat de izolarea geografica. Exista mii de soiuri de V. Vinifera (Viala, P. Si Vermorel V. (1901-09)), dar global piata productiei de vinuri este dominata de doar cateva varietati, datorate in mare parte modului in care vinul este in prezent comercializat. Soiurile sunt in general clasificate conform destinatiei lor de utilizare: struguri de vin, struguri de masa si stafide.
Prin contrast, forma salbatica este rara, totusi se poate observa din Portugalia pana in Turkmenistan si din raurile Rinului pana la padurile din nordul Tunisiei . Se crede ca este Stramosul soiurilor prezente si este inca observat crescand pe baldachinul copacilor din jur. Domesticirea strugurilor pare legata de descoperirea vinului, chiar daca nu este clar care process l-a precedat pe cealalt. (McGovern, P.E. (2004),Levadoux, L. (1956) ) In timpul domesticirii, structura biologica a strugurilor a suferit cateva modificari dramatice in primul rand prezinta un continut mai ridicat de zahar pentru o mai buna fermentare (Pouget, R. (1988)),iar in al doilea rand randament mai mare si productii constante . Au avut loc schimbari in marimea ciorchinilor, a bobului si schimbarea de la plante salbatice dioice la plante cultivate hermafrodite, element crucial in evolutia lor. Deasemenea s-au observat modificari in morfologia semintelor si chiar daca semnificatia lor biologica este necunoscuta, aceasta trasatura este utilizata in analiza arheologica a strugurilor salbatici sau cultivati . Nu se stie daca aceste modificari au aparut intr-o perioada lunga de timp prin hibridari naturale, selectie naturala sau intr-o perioada scurta prin mutatii, selectie asistata si propagarea ulterioara prin inmultire vegetativa . Incertitudinea persista si asupra locului si perioadei de domesticire initiala si secundara. Desi salbatici strugurii erau probabil
prezenti in multe locuri din Europa in perioada neolitica, arheologic si istoric dovezile sugereaza ca primo-domesticirea a avut loc in Estul apropiat. Cea mai veche dovada a productiei de vin a fost gasita in Iran, la situl Hajji Firuz Tepe din nordul muntilor Zagros datat 5000-5400 i.Hr. . Seminte de struguri domestici datati 6000 i.Hr. s-au gasit in Georgia si in Turcia. Cu toate acestea, ramasite de seminte din perioada neolitica in Europa de Vest sugereaza exploatarea strugurilor in acest sens, de asemenea, seminte de vite salbatice din epoca de bronz au fost descoperite in Franta . (Marinval, P. (1997))


Fisiere in arhiva (1):

  • Influenta conditiilor ecoclimatice ale anului 2016, asupra cantitatii si calitatii recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioara, din centrul viticol Samsud.pdf

Bibliografie

1. Babes Anca, 2006, Ampelografie - Lucrari practice, Ed. Academic pres, Cluj-Napoca
2. Bernaz Gh., 2007, Cultura vitei de vie, Ed. Mast
3. Bernaz Gheorghe, Dejeu Liviu, Fertilizarea viilor si intretinerea solului in conceptie ecologica, 2009, Ed. Ceres
4. Blanco, J.L. (1997) La plus vieille histoire du vin. In L'Histoire du vin, une histoire de rites
5. Bucur Georgeta Mihaela, 2012 - Viticultura, Editura Ceres, Bucuresti
6. Constantin Chitu, 1975, Relieful si solurile romaniei, Ed. Scrisul romanesc
7. Cotea, D.V., N. Barbu, C. C. Grigorescu, V.V Cotea, 2003, Ed. Ceres Bucuresti.
8. De Saporta, G. (1879) Le monde des plantes avant l'apparition de l'homme. Masson
9. Galet, P. (2000) Dictionnaire Encyclope'dique des Ce'pages. Hachette
10. Levadoux, L. (1956) Les populations sauvages et cultive'es de VitisVinifera
11. McGovern, P.E. (2004) Ancient wine: the search for the origins of viniculture. Princeton University Press
12. McGovern, P.E. et al. (1996) Neolithic resinated wine
13. Mihai Macici, 1996, Vinurile Romaniei, Ed. Alcor
14. Monografia geografica a Republicii Populare Romane,1960
15. Oprea Stefan, 2001, Cultura vitei de vie, Editura Dacia, Cluj Napoca
16. Pop Nastasia, 2010, Curs de viticultura, Ed. Eikon, Cluj Napoca
17. Pop Nastasia,2003, Viticultura, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca
18. Pouget, R. (1988) Vitis vinifera, histoire et e'volution. In La Vigne et leVin
19. Roxas, C. (1814) Essai sur les varie'te's de la vigne qui vegetent en Andalousie. Imprimerie Poulet, Paris
20. Royer, C. (1988) Mouvement historiques de la vigne dans le monde. In La Vigne et le Vin
21. Stroe Marinela, 2012, Ampelografie, Bucuresti
22. Viala, P. and Vermorel, V. (1901-09) Ampelographie. Traite general de viticulture Vol. 1-7
23. Zohary, D. (1995) Domestication of the Grapevine Vitis vinifera L. In the Near East. In The origins and Ancient History of Wine
*** www.wineromania.ro, ultima accesare 07.062017
*** www.samsud.ro, ultima accesare 08.06.2017
*** www.onvpv.ro, ultima accesare 09.06.2017
*** www.dummies.com, ultima accesare 10.06.2017
*** www.issusalaj.ro, ultima accesare 12.06.2017
*** www.fonduri-ue.ro, ultima accesare 12.06.2017
*** www.oiv.int, ultima accesare 13.06.2017
*** www.gazetadeagricultura.info, ultima accesare 13.06.2017
*** www.mi.bxb.ro, ultima accesare 14.06.2017
*** www.rasfoiesc.ro, ultima accesare 15.06.2017
*** www.rndr.ro, ultima accesare 19.06.2017
*** www.tutiempo.it, ultima accesare 15.06.2017
*** www.vreme.meteoromania.ro, ultima accesare 16.06.2017
*** www.casomes.ro, ultima accesare 15.05.2017
*** www.meteoromania.ro, ultima accesare 15.06.2017


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!