Influența epocilor de semănat asupra productivității orzului de toamnă

RECOMANDĂRI

Bibliografie:

Introducere

Orzul este una din cele mai însemnate culturi furajere cu un potenţial productiv înalt. Deaceea în condiţiile Republicii Moldova este necesar de semănat orzul de toamnă.

Orzul de toamnă este larg folosit în scopuri furajere pentru animale şi producerea crupelor folosite în alimentaţia oamenilor şi la producerea berei.

Proteina orzului de toamnă este bine balansată după conţinutul aminoacidic, de aceea la hrănirea animalelor dă un efect înalt.

Pentru a obţine o creştere în greutate cu 1 kg, se cheltuie 4,0 – 4,5 kg boabe de orz.

Necesitatea în seminţele acestei culturi va creşte deoarece a fost primită Hotărârea Guvernului Republicii Moldova de la 29 decembrie 2005, privitor la subsidarea producerii agricole, inclusiv şi pentru dezvoltarea sectorului zootehnic, pentru care sunt alocate 15 milioane lei.

De aceea este necesar de a lărgi suprafeţele sub cultura dată de a implementa în producere soiuri noi de orz de toamnă. Din cultura orzului de toamnă au prioritatea soiurile: Mugurel şi Ciuluc.

Aceste două soiuri au o productivitate înaltă, rezistenţă la boli şi implementarea lor în producere va spori efectul economic acestei culturi.

În mediu pe 12 ani recolta orzului de toamnă a fost de 2,87 t/ha.

Productivitatea orzului de toamnă nu e destul de înaltă.

Una din pricinile productivităţii joase este neîndeplinirea cerinţelor tehnologiei de cultivare a orzului de toamnă în zona de Nord a Republicii Moldova.

De aceea pentru lucrările corecte s-au prevăzut cercetări, influenţa elementelor principale în tehnologia cultivării orzului de toamnă.

În problemele cercetărilor s-au determinat cei mai buni premergători (mazăre pentru boabe şi porumb la siloz); stabilirea optimă a epocilor de semănat şi normele de semănat.

Practic însemnătatea acestei lucrări constă în aceea că în principalele rezultate a cercetărilor au fost stabiliţi cei mai buni premergători, au fost menţionate cele mai favorabile: epoci de semănat, norme de însămânţare şi au fost făcute concluzii şi propuneri.

Volumul şi structura lucrării de licenţă.

Lucrarea include următoarele compartimente: Introducerea, Rezumatul literaturii, Condiţiile climaterice, materialul şi metoda de cercetare, Rezultatele cercetărilor experimentale, Concluzii şi propuneri, anexe.

Lucrarea este expusă pe 62 pagini de text, conţine 19 tabele, 5 anexe.

Indicatorul bibliografic include 26 surse dintre care 11 sunt în limba rusă.

Lucrarea a fost realizată în anii 2006-2007 în cadrul asolamentului secţiei „Sisteme agricole” (câmpul nr. 3-4) a Institutului de Cercetări pentru Culturi de Câmp „Selecţia”.