Influența limbii ruse în Basarabia

INTRODUCERE

Timp de un secol, noi, românii din Basarabia, am fost într-o permanentă luptă pentru păstrarea identităţii noastre naționale, fiind dezbinați, mutilați, învrăjbiți, asimilați de către Imperiul Rus.

Istoria tumultuoasă a poporului nostru a fost în acelaşi timp proba de foc la care a fost supusă integritatea noastră morală și spirituală, dar şi rezistenţa culturii, a istoriei și a limbii române.

La baza constituirii limbii naționale stă munca asiduă a cercetătorilor în domeniul filologic și istoric, personalități notorii ca: Nicolae Iorga, Nicolae Cartojan, Ion Coteanu, Ovid Densusianu, Ion Gheție, Gheorghe Bulgăr, Ștefan Ciobanu, Mircea Borcilă, Anatol Ciobanu, Dinu Poștarencu, Irina Condrea, Ion Nistor etc. Datorită lor putem urmări dezvoltarea tuturor domeniilor vieții socio-culturale (învățământ, biserică, administrație etc), dezvoltarea științelor, lor le datorăm contribuţia la cultivarea limbii naționale.

Evoluția limbii române a fost un proces dificil de-a lungul perioadei în care a fost puternic influențată de limba și cultura rusă și până în momentul actual, când limba română devine un teren de dezbateri pro și contra influențelor străine, care tind tot mai mult să se infiltreze în limba noastră, pe primul plan situându-se şi acum tot influența limbii ruse.

Pe de o parte, trebuie recunoscută partea pozitivă a bilingvismului din Republica Moldova, pentru că noi, cetățenii români, avem posibilitatea de a cunoaște o limbă străină, de a avea acces la o uriaşă literatură, citind în original opera marilor scriitori și poeți rusi ca Lev Tolstoi, Ivan Turghenev, Feodor Mihailovici Dostoievski, Anton Pavlovici Cehov, Mihail Bulgakov etc.

Există însă și reversul, latura negativă, întrucât, într-un mediu puternic rusificat, pericolul eroziunii conștiinței naționale este unul real.

I. ASPECTE ALE CONTACTELOR ROMÂNO-RUSE

Influența limbii ruse asupra limbii române a fost cercetată din punctul de vedere al evoluției ei și al trăsăturilor esențiale care s-au manifestat de-a lungul timpului. Influenţa limbii ruse asupra limbii noastre a fost generată și menținută de o serie de interese politice, economice și culturale (un loc important ocupând aici aspectele de ordin religios).

Datorită poziției geografice a teritoriilor locuite de români şi ca urmare a schismei bisericii creștine din 1054 s-au manifestat contacte cu populațiile slave, mai întâi cu bulgarii, ucrainenii, sârbii, polonezii, cu care se aflau în vecinătate, iar apoi contactul propriu-zis cu rușii.

I.1. Influența rusă înainte de 1688

„Primele legături cu Rusia au fost de ordin politic, fiind generate de contextul general creat prin căderea Constantinopolului, în 1453, în urma căreia Rusia devenea (grație ascensiunii sale militare și politice ) cel mai important sprijin al popoarelor din Peninsula Balcanică”.

Alături de interesele politice stau interesele economice , ținându-se cont de faptul că drumul Baltica – Polonia – Moldova – Marea Neagră era un traseu comercial activ, ceea ce bineînțeles nu putea să rămână neobservat de către ruși.

În ceea ce ține de relațiile politice, se menționează pe teritoriul Moldovei numele unor personalități notorii ca Ștefan cel Mare (în Moldova), Mihai Viteazul (în Țara Românească), Matei Basarab, Vasile Lupu.

Din punct de vedere cultural, se accentuează contribuția bisericii, alături de manifestările principale (pelerinajele religioase, schimburile de carte dintre bisericile române și ruse). Astfel, Paul Constantinescu consideră că ,,cele mai vechi cărți bisericești, folosite în Moldova, sunt de redacție rusă – novgorodeană”. El vine cu această afirmație pornind de la o trimitere la o Evanghelie Apracos, din secolul al XVI-lea, care se află în colecția de manuscrise a Bibliotecii Academiei Române.