CUPRINS Introducere 2 CAPITOLUL I CÂMPUL EDUCAŢIONAL ŞI FACTORII SĂI 3 I.1 Forme ale educaţiei 3 I.1 Factori ai educaţiei 7 I.1.1 Familia 7 I.1.2 Şcoala 9 I.1.3 Mass-media 10 I.3 Educaţii parelele cu accent pe mass-media 10 I.3.1 Educaţia informală şi mass-media 10 I.4. Influenţa mass-mediei în procesul educational 11 I.5 Elevul preadolescent – subiect al educaţiei 14 CAPITOLUL II MASS-MEDIA ŞI FUNCŢIILE SALE EDUCAŢIONALE 16 2.1 Mass-media. Delimitări conceptuale 16 2.2 Funcţiile mass-mediei 19 2.3 Specificul comunicării de masă 23 2.4 Mass-media, o atracţie irezistibilă 26 2.4.1 Mass-media în şcoală 30 CAPITOLUL III INVESTIGAREA CONSUMULUI DE MASS-MEDIA 36 3.2. Rezultatele cercetării şi interpretarea acestora 38 CAPITOLUL IV CONCLUZII 46 ANEXE 50 Bibliografie 53
Introducere Mass-media ne afecteaza profund, deoarece ea constituie o prezenţă constantă în viaţa noastră. Alte instituţii pot avea un impact mai puternic, dar nu unul atât de persistent şi adânc. Acesta poate fi pentru unii un mijloc foarte bun de informare asupra unor subiecte cum ar fi spatiul cosmic, evenimentele mondene, muzica, politică, arta, educaţia. Pentru alţii poate fi un mijloc prin intermediul căruia pot găsi soluţionări pentru rezolvarea anumitor probleme individuale sau colective, economice, comerciale, de sănătate sau sentimentale. Chiar dacă nu conştientizăm, mass-media ocupă un loc esenţial în toţi paşii făcuţi de adolescenţi în viaţă. În funcţie de aceste influenţe ei pot alege chiar direcţia de parcurs în viaţă. Mass-media şi, în special televiziunea, a devenit un "membru al familiei" care monopolizează comunicarea cu lumea externă şi că de cele mai multe ori înlocuieşte celelalte mijloace de informare. Astfel, în urma expunerii permanente la mesajele mass-media, oamenii ajung să depindă de acestea şi să asimileze un anumit mod de a percepe lumea înconjurătoare. În paginile următoare mi-am propus să evidenţiez modul în care mass-media are impact în procesul instructiv-educativ asupra elevilor preadolescenţi. Acest lucru va fi posibil prin prezentarea actorilor ce iau parte la educaţie, rolul mass-mediei şi importanţa acesteia, ca mai apoi să închei lucrarea prin identificarea modului în care receptorii mediatici, aparţinând grupei de vârstă 12-15 ani (perioada preadolescenţei) aleg, înţeleg şi sunt influenţaţi sau nu de diversitatea conţinuturilor mediatice. Funcţia educativă a mass-mediei se practică cu preponderenţă în cadrul instituţiile şcolare şi mai puţin în afara acestora. Unul din motivele pentru care se întâmpla lucrul acesta, este faptul că televiziunile urmăresc mai mult sa facă rating, accentual punându-se mai puţin pe rolul educativ. Procesul tehnologic este un factor faţă de care instituţiile şcolare nu pot rămâne indiferente, calitatea procesului educative crescând odată cu promovarea mijloacelor moderne de învăţământ. CAPITOLUL I CÂMPUL EDUCAŢIONAL ŞI FACTORII SĂI I.1 Forme ale educaţiei Educaţia reprezintă activitatea de natură socială ce are rolul de a transmite experiente de viaţă a diferitelor culturi către tinerele generaţii, de influenţare metodică si conştientă a dezvoltării intelectuale, morale sau fizice. Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, ediţia a II-a, educaţia cuprinde “ansamblul de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării și dezvoltării însușirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor și ale tineretului sau ale oamenilor, ale societății” , iar din punct de vedere pedagogic, aceasta presupune a fi rezultatul acestei activități pedagogice; bună creștere, comportare civilizată în societate. Cel mai important rol al educaţiei este acela de orientare spre o pregătire, o formare a omului pentru viaţă. Totodată, aceasta urmăreşte dezvoltarea calităţilor umane şi cercetarea orizonturilor. Spre exemplu, fiinţa umană infăţişează faţă de mediu o atitudine activă, schimbându-l prin intermediul uneltelor pe care le creează. Astfel ia naştere atitudinea activă a finiţei umane in contrast cu propria sa dezvoltare, responsabilitatea faţă de generaţiile viitoare, manifestată prin grija persoanelor adulte de a împărtăşi celor tineri experienţa de realizare şi manipulare a respectivelor unelte în scopul dezvoltării acestora ca forţă de muncă. In felul acesta, s-a putut observa că între muncă şi educaţie a luat naştere un raport de intercondiţionare, raport ce-şi are locul la baza perfecţionării uneltelor de muncă.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
