Influenta Matricei si a Calitatii ADN asupra Detectiei Organismelor Modificate Genetic in Diferite Produse Agricole si Alimentare

Cuprins licenta Cum descarc?

Introducere pag. 4
CAP.I.Organisme modificate genetic pag. 6
- 1.1 Mic istoric al cercetarilorOMG pag. 6
- 1.2 Plantele transgenice si noile lor proprietati pag. 7 
CAP. II. Analiza nivelului de informare a populatiei privind organismele modificate genetic 
pag. 22
CAP.III. Soia pag. 24
- 3.1 Generalitati pag. 24
- 3.2 Compozitia chimica pag. 25
- Caracteristicile soiei Roundup Ready(R) pag. 26
CAP.IV. Materiale si metode de lucru pag. 29
- 4.1 Materiale utilizate pag. 29
- 4.2 Mod de lucru pag. 29
- 4.3 Extractia ADN pag. 30
- 4.4 Detectia soiei Roundup Ready(R) pag. 34
CAP.V.Rezultate si discutii pag. 40
Bibliografie pag. 50


Extras din licenta Cum descarc?

Introducere 
Transformarea genetica a plantelor a cunoscut un progres spectaculos, de la obtinerea primelor gene himere, in anii saptezeci ai secolului trecut, la regenerarea primelor plante transformate genetic purtand gene straine (Gasser si Fraley, 1989). In ultimul deceniu, s-a ajuns la eliberarea in camp si cultivarea pe scara larga a plantelor transgenice, de la 1,7 ha in anul 1996 la 39,9 milioane ha in anul 1999. Metodele utilizate pentru transferul eficace al alogenelor in organisme vegetale receptoare au cunoscut, de asemenea, un progres nu mai putin spectaculos, de la metode simple pana la adevarate metode ,,razboinice", de impuscare directa a ADN in tesuturile tinta. Odata cu dezvoltarea metodologiei de izolare si clonare a genelor, respectiv a metodelor de transfer in celulele vegetale, un numar tot mai mare de plante au fost supuse transgenezei, incluzand grupele cu o mare importanta economica: cerealele, leguminoasele, solanaceele, speciile pomicole sau forestiere. In literatura de specialitate, s-au publicat o serie de sinteze sau chiar carti referitoare la transformarea genetica a plantelor (Davey si colab., 1989; Potrykus, 1991; Songstad si colab., 1995; Potrykus si Spangenberg, 1995). De aceea, in aceasta lucrare ne-am propus o prezentare sintetica a metodelor utilizate actualmente pentru transformarea celulei vegetale, relevarea importantei genelor marker si raportoare, respectiv a progresului inregistrat in introgresia in genomul vegetal a unor gene cu importanta economica, insistand asupra datelor recente, spectaculoase, raportate in literatura acestui efervescent domeniu al geneticii actuale. 
Descoperirea structurii de dublu helix a ADN-ului uman de catre Watson si Crick la inceputul anilor 1950 a dus la cunoasterea fundamentului biologic al speciei umane dar si a altor specii, iar dezvoltarea bio-tehnologiilor a facut posibila interventia in genom in cadrul tehnicilor de inginerie genetica. Aplicarea acestor tehnici la plante a facut posibila obtinerea unor specimene modificate genetic. 
Odata cu inceputul anilor 1970, o serie de tehnici ale geniului genetic (adica manipularea directa a genelor de catre om) permit extragerea unei gene din genomul unui organism si reimplantarea ei in genomul unui alt organism, apartinand unei alte specii sau chiar altui regn. Acest transfer de gene este numit trasgeneza, pentru ca el presupune traversarea barierelor care, pana nu demult, impiedicau schimburile de gene intre specii diferite, mai ales intre cele apartinand unor regnuri diferite 
Gena care codifica un caracter pe care dorim sa-l transferam unui alt organism se numeste gena de interes, devenita in momentul transferului efectiv transgena, iar organismul receptor va fi numit organism transgenic. Mai mult geniul genetic permite astazi chiar crearea unor gene artificiale sau modificarea patrimoniului genetic al unei aceleiasi specii, prin inactivarea, modificarea sau prin adaugarea (aditia) uneia dintre propriile sale gene. 
Sigla OMG desemneaza, asadar, orice organism al carui patrimoniu genetic a fost modificat prin mecanismele specifice geniului genetic 
Practic, obtinerea unui OMG implica urmatoarele etape principale: 
1. Identificarea si pregatirea (multiplicarea) genei de interes; 
2.Introducerea ei (prin diversi vectori) in celula gazda; 
3.Selectarea celulelor gazda care au integrat transgena in genomul lor; 
4.Obtinerea, in cazul organismelor pluricelulare, a unui nou organism pornind de la o singura celula transgenizata; 
5.Verificarea transmiterii ereditare a caracterului codat de transgena, la descendentii organismului transgenic. 
Organismele modificate genetic - create si cultivate pe scara larga in Statele Unite ale Americii - sunt acceptate de guvernele unor tari ale lumii (care merg pana la a le prezenta drept o rezolvare a problemei foametei), dar sunt privite, in schimb, cu neincredere de nenumarate alte tari si respinse cu vehementa de organizatiile ecologiste, devenind astfel un subiect foarte controversat. Unii specialisti chiar au ajuns sa defineasca, mai in gluma, mai in serios, organismele modificate genetic ca o solutie periculoasa la o problema inexistenta. 
Progresele realizate in ultimii ani in stiinta si in tehnologie au avut un impact puternic asupra sectorului agricol si asupra celui alimentar din intreaga lume. Metode ,,novatoare" de productie au ,,revolutionat" si chiar au eliminat numeroase sisteme traditionale, afectand capacitatea de producere a hranei pentru o populatie aflata in expansiune continua. 
Aceste evenimente au generat numeroase schimbari in economie si in organizarea sociala, dar si in gestiunea resurselor planetei. Mediul natural a fost bulversat de ,,progresele" tehnologice, care au permis nu doar obtinerea ,,ameliorarilor" genetice prin selectie, ci si crearea de noi combinatii genetice pentru a obtine vegetale, animale si pesti cu rezistenta si productivitate teoretic mult mai mare 
Biotehnologia moderna ofera ,,noi posibilitati de dezvoltare" in sectoare foarte diverse, de la agricultura la productia farmaceutica, iar dezbaterile la nivel mondial asupra organismelor modificate genetic sint fara precedent in ultima perioada si au polarizat atat atentia oamenilor de stiinta, cat si pe cea a producatorilor de bunuri alimentare, a consumatorilor, a grupurilor de aparare a interesului public, a institutiilor publice si a factorilor de decizie 
Punerea la punct a organismelor modificate genetic este astazi, fara indoiala, un subiect care ridica numeroase probleme de etica referitoare la domeniul agriculturii si al alimentatiei. 
Plantele modificate genetic sint create prin utilizarea tehnicilor ingineriei genetice. In ultimii ani, alaturi de metodele clasice de incrucisare a soiurilor sau de utilizare a ingrasamintelor, au aparut metode noi, care presupun folosirea unor tehnici specifice ingineriei genetice. Toate aceste plante nou create de catre om nu exista in natura, iar impactul lor asupra mediului si asupra fiintei umane nu este pe deplin cunoscut si scapa cu totul sferei de control a ,,specialistilor". 
CAP. I. Organisme modificate genetic. gen 
1.1 Mic istoric al cercetarilor OMG 
De cand practica agricultura si cresterea animalelor, omul a fost mereu interesat sa adapteze, tot mai bine, plantele cultivate si animalele domestice la nevoile sale. Pana la aparitia geniului genetic, aceste ameliorari s-au realizat prin selectia indivizilor care prezentau caracteristici morfologice sau fiziologice interesante(aparute prin mutatii spontane) si prin sistemul incrucisare- selectie a hibrizilor dintre soiurile sau rasele aceleiasi specii. La animale, incrucisarile intre specii diferite s-au dovedit a fi dificile si nu au reusit decat intre speciile foarte apropiate, dand nastere la hibrizi incapabili de a se reproduce; catarca, pbtinuta din incrucisarea magarului cu iapa, fiind foarte rar fertila, iar catarul este intotdeauna steril. La plante, hibrizii aparuti prin incrucisari naturale4 sau artificiale intre spewcii apropiate sunt, in general sterile, dar fertilitatea lor poate fi, in anumite cazuri, restaurata prin poliploidizare naturala sau artificiala. Ca exemplu cazul de la Triticale, hibrid artificial intre graul tare (Triticum durum) si secara (Secale cereale) la plantele care se inmultesc in principal pe cale vegetativa, simpla selectie a mutantelor spontane a contribuit, de asemenea, la sporirea biodiversitatii plantelor cultivate. 
Prin suprimarea barierelor naturale, care, pana in prezent, impiedicau schimburile de gene intre specii si regnuri diferite, geniul genetic permite crearea de organisme transgenice, dotate cu proprietati noi, total necunoscute inainte si intr-un timp scurt (un deceniu), fara nici o relatie cu ritmul multimilenar al evolutiei fiintelor vii. Tehnicile transgenezei confera astfel omului puterea cvasinelimitata (cel putin teoretic) de a modifica patrimoniul ereditar al tuturor fiintelor care-l inconjoara, inclusiv al propriei sale specii. Este vorba, asadar, de o veritabila revolutie biologica. 
Incepand cu sfarsitul anilor 1970, interesul industriilor s-a indreptat mai cu seama spre microorganismele utilizate in sectoarele alimentare si farmaceutice: 
Transferarea genei interferonului (localizata pe perechea a cincea de cromozomi) in plasmide de Escherichia coli care, in vitro, producea interferon uman, de circa 200 ori mai ieftin decat cel obtinut prin extragerea lui din sangele omului; 
Obtinerea unei bacterii care produce un indulcitor, thaumatina, mult mai puternic decat zaharul si al carei transgena provine de la un arbore din Africa Occidentala (Thaumatococcus danielii, fam. Scitaminaceae).


Fisiere in arhiva (1):

  • Influenta Matricei si a Calitatii ADN asupra Detectiei Organismelor Modificate Genetic in Diferite Produse Agricole si Alimentare.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!