TABELELOR LISTA FIGURILOR REZUMAT INTRODUCERE CAPITOLUL I PESTICIDELE. NOȚIUNI GENERALE 1.1 Clasificarea pesticidelor 16 1.1.1 Insecticide 17 1.1.2 Fungicide 19 1.2 Circuitul în natură al pesticidelor 20 1.3 Remanența pesticidelor 21 1.4 Piretroizi sintetici 22 1.4.1 Clasificarea piretroizilor 23 1.4.2 Modul de acţiune al piretroizilor 26 1.4.3 Rezistenţa la piretroizi 35 CAPITOLUL II ASPECTE GENERALE PRIVIND DELTAMETRINUL ȘI METABOLISMUL ACESTUIA 2.1 Structura deltametrinului. Proprietăţi fizice şi chimice 38 2.2 Influența Deltametrinului asupra organismelor acvatice 40 2.3 Metabolismul Deltrametrinului 44 2.3.1 Metabolismul deltametrinului studiat pe animale de laborator 44 2.3.2 Metabolismul deltametrinului la animalele domestice 49 2.4 Sistemul enzimatic de biotransformare al Deltametrinului 51 CAPITOLUL III INFLUENŢA DELTAMETRINULUI ASUPRA UNOR INDICI FIZIOLOGICI LA UNELE SPECII DE BROAȘTE. STUDIU DE CAZ 3.1 Prezentarea metodei folosite (metoda Winkler) pentru experiment 52 3.2 Date generale privind experimentul 58 3.2 Rezultatele experimentului și interpretarea acestora 62 CONCLUZII GENERALE 68 BIBLIOGRAFIE ANEXE LISTA TABELELOR pag. 1.1 Coeficientul de afinitate al diferiţilor piretroizi pentru cele două linii celulare N1E 115 şi C 9 73 2.1 Proprietățile fizico – chimice ale deltametrinului 74 3.1 Valorile ritmului respirator sub influenţa Deltametrinului în concentraţie de 0,01 ml/l asupra Rana Ridibunda 75 3.2 Valorile ritmului respirator sub influenţa Deltametrinului în concentraţie de 0,02 ml/l asupra Rana Ridibunda 76 3.3 Valorile ritmului respirator sub influenţa Deltametrinului în concentraţie de 0,01 ml/l asupra Bobina Variegata 77 3.4 Valorile ritmului respirator sub influenţa Deltametrinului în concentraţie de 0,01 ml/l asupra Bufo Bufo 78 3.5 Date privind curbele de supravieţuire 79 LISTA FIGURILOR pag. 1.1 Schema reprezentând funcţionarea canalelor de sodiu şi potasiu, în funcţie de timpul unei variaţii bruşte a potenţialului membranei 26 1.2 Efectul stimulării piretrinoidei şi a veratridinei asupra intrării 22Na+ 28 1.3 Exemplu de mecanism competitiv în produşi activi şi inactivi – Aportul veratridinei stopează activitatea batracotoxinei şi reduce activitatea veratridinei prin competiţia cu situsurile active 29 1.4 Exemplu de mecanism competitiv în produși activi și inavtivi – Refacerea activității veratridinei urmează aportului NRDC 119 inactiv în condițiile date 30 1.5 Efectul unei soluţii fiziologice conţinând 3.10-7 M de S-bioaletrină asupra potenţialului de acţiune 31 1.6 Reprezentarea teoretică medie a efectului aplicării deltametrinului asupra mai multor specii 35 2.1 Formula chimică a deltametrinului (Elliott, 1974) 38 2.2 Structura spaţială a deltametrinului (Elliott, 1974)… 38 2.3 Stereoizomerii deltametrinului (Elliott, 1974) )… 39 2.4 Structura deltametrinului … 44 2.5 Calea metabolică de degradare a deltametrinului la mamifere (Ruzo, 1979) 45 3.1 Metoda Winkler 52 3.2 Determinarea consumului de oxigen la Rana Ribunda, Bobina Variegata și Bubo Bufo 55 3.3 Broasca Rana Ridibunda 60 3.4 Influenţa Deltametrinului în concentrație de 0,0025mlD\l asupra consumului de oxigen al mormolocilor de Rana Ridibunda 62 3.5 Influența Deltametrinului asupra ritmului respirator la Rana Ridibunda la concentrația de 0,01 mlD/l 63 3.6 Influența Deltametrinului asupra ritmului respirator la Rana Ridibunda în concentrație de 0,02 mlD/l 64 3.7 Influența Deltametrinului în concentrație de 0,01 mlD/l asupra ritmului respirator la Bobina Variegata 65 3.8 Influența Deltametrinului în concentrație de 0,01 mlD/l asupra ritmulu respirator la Bufo Bufo 66 3.9 Curbele de supravieţuire la adulţi de Rana Ridibunda, Bobina Variegata, Bufo Bufo sub acţiunea Deltametrinului în diferite concentrații 67
REZUMAT Pesticidele sunt agenţi folosiţi pentru a distruge dăunători ca insecte, buruieni, fungi, bacterii, rozătoare etc. Termenul de pesticide include insecticide, erbicide, dezinfectanţi, substanţe fumigene şi de întreţinerea lemnului. Aceşti compuşi au un rol vital în controlul dăunătorilor din agricultură, industrie, casă şi gradină la nivel global. Ele au abilitatea de a reduce gradul de înmulţire a dăunătorilor. Datorită costului redus şi a calităţii mai bune a bunurilor şi serviciilor obţinute prin folosirea lor, opinia publică a afişat o atitudine tolerantă în ce priveşte utilizarea acestor substanţe. Totuşi, aceste beneficii economice nu s-au obţinut fără potenţiale riscuri şi efecte negative asupra sănătăţii omului, animalelor domestice şi a mediului înconjurător. S-a estimat că 85 – 90% din pesticidele utilizate anual în agricultură nu ajung la organismele ţintă, dar ele sunt eliberate în aer, apă şi sol. Bazându-ne pe aceste date putem spune, fără urmă de îndoială că riscul expunerii la pesticide a unor organisme nevizate iniţial este inevitabil. Astfel, toţi suntem expuşi la toxicitate, dar riscul este mai mare pentru următoarea categorie: gravide, sugari, copii, bătrâni, bolnavi. Cu aceste probleme se ocupă toxicologia mediului, care studiază efectele nedorite ale compuşilor chimici ce duc la moarte, toleranţă sau rezistenţă. Rezistenţa (apariţia raselor rezistente) determină mărirea dozelor. Toxicitatea acută se exprimă prin doza letală DL50, doza la care jumătate din animalele experimentale au murit. Pesticidele sunt folosite în toate mediile terestre (pământ, apă, aer) pentru controlul unor dăunători nedoriţi cum ar fi insecte, buruieni, fungi şi rozătoare. Cifră de afaceri în industria pesticidelor se estimează la 30 miliarde de dolari, ca urmare a unui producţii anuale de 2,6 milioane tone pesticide. Se estimează că anual, un american cheltuie în medie 44 de dolari pentru a folosi 17 funzi de produse ce au în componența lor pesticide. Circa 85-90% din pesticide nici măcar nu ajung la organismele ţintă. Este foarte probabil ca multe din organismele nevizate să fie expuse, simultan sau consecutiv, unui număr mare de pesticide pe durata vieţii lor. Pesticidele condiţionate sub formă de pulbere sau lichide, prin volatilizare sunt luate de curenţii de aer şi duse la distanţe foarte mari. Ajunse în sol, trec în plantă de unde se evaporă sau suferă o dezagregare foto-chimică. Uneori prin metabolism pesticidele suferă transformări prin care devin mai toxice decât produsul iniţial. Organismele vegetale şi animale metabolizează o parte din pesticide, iar altă parte este depozitată, rezultând aşa numitele concentraţii reziduale.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
