INTRODUCERE 1 CAPITOLUL I Rolul familiei în dezvoltarea personalității scolarului mic 2 1.1. Conceptul de familie 2 1.2. Stiluri parentale 4 1.3. Clasificarea stilurilor parentale 5 1.4. Rolul părinților în dezvoltarea personalității 8 CAPITOLUL II Profilul motivațional al școlarului mic 9 2.1. Conceptul de motivație 9 2.2. Structuri motivaționale 12 2.3. Teorii asupra motivației 15 2.4. Specificul motivației în perioada școlară mică 16 2.4.1. Rolul motivației în activitatea de învățare 19 2.4.2. Motivația elevului pentru activitatea școlară 19 CAPITOLUL III Prezentarea instituției de învățământ 20 3.1. Desfășurarea procesului de învățământ în instituție 21 CAPITOLUL IV. Obiective, ipoteze și metodologia cercetării 24 4.1. Obiectivele cercetarii 24 4.1.1. Ipotezele studiului 24 4.1.2 Ipoteze specifice 24 4.2 Metodologia 24 Concluzii 48 Bibliografie 50
INTRODUCERE Cunoașterea școlarului mic din punct de vedere psihopedagogic, este o activitate științifică și presupune o mare responsabilitate din partea specialiștilor interesați pentru formarea și dezvoltarea persoanei. Cunoașterea psihologică a școlarului mic este și necesară și importantă, ea venind în sprijinul cadrelor didactice care trebuie să aplice principiul tratării individuale a elevului, sporind astfel eficiența comunicării cu elevii. În perioada pandemică, părinții au avut un rol covărșitor în pregătirea copiilor. Acestă perioadă a fost foarte grea pentru elevi, pentru părinți și pentru profesori, iar gradul de implicare al acestora s-a văzut în gradul de achiziție al materiei de către elevi în școala online. În cadrul acestei lucrări am încercat să analizez influența stilurilor părinților asupra creșterii sau scăderii motivației pentru învățare a școlarilor mici. Un cadru didactic va face aprecierea elevilor și prin prisma comportamentului elevilor în clasă, și al părinților la ședințele fizice sau online.Este dovedit științific că o mai mare implicare a părinților se reflectă în creșterea rezultatelor școlare ale elevilor. Astfel, vreau să demonstrez că există o relație deosebită între motivația elevilor pentru învățătură și stilurile parentale. Am aplicat trei chestionare, două pentru părinti și unul pentru elevi pentru a identifica ceea ce își doresc elevii mici legat de școală, un chestionar legat de stilul parental aplicat părinților si un chestionar legat de implicarea familiei în viața școlară a elevilor. O altă metodă pe care am utilizat-o este observarea elevilor din două clase, a părinților și profesorilor de la aceste clase. Am efectuat această observare pentru a studia gradul de implicare al parinṭilor în viața școlară a copiilor și motivația elevilor din clasele mici pentru învățare. În concluzie doresc astfel să observ modul în care toate aceste influențe alăturate ajută copilul să progreseze în viața școlară. Am structurat lucrarea în patru capitole: astfel în primul capitol, am vorbit despre „Rolul familiei în dezvoltarea personalității școlarului mic”, în capitolul al doilea am prezentat Profilul motivațional al școlarului mic, în capitolul III am discutat despre Prezentarea instituției de învățământ, în capitolul IV am arătat rezultatele cercetării efectuate, în final am prezentat concluziile, bibliografia și anexele. CAPITOLUL I Rolul familiei în dezvoltarea personalității scolarului mic 1.1. Conceptul de familie Din punct de vedere etimologic, conceptul de familie provine din latinescul „famulus”, Care însemnă supus, robitor, ascultător și un sens mai restrâns de rob, slugă, slujitor ( Chipea, 2001, p. 22). În dicṭionarul de la UNESCO, familia este o „formă de comunitate umană întemeiată prin căsătorie, care unește pe soți și descendenții acestora prin relații strânse de ordin biologic, economic, psihologic și spiritual”( Stănoiu, 1993, p. 6), astfel se precizează că familia trebuie să fie abordată în funcție de importanța sa și de rolul sau în cadrul relațiilor din societate ( Chipea, 2001, p. 22 - 23). În cadrul dicționarului de sociologie avem două sensuri ale cuvântului familie, ca fiind „un grup social ai cărui membri sunt legați prin raporturi de vârstă, căsătorie sau adopțiune și care trăiesc împreună, cooperează sub aspect economic și au grijă de copii și în sens restrâns, familia ar desemna un cuplu căsătorit și copiii acestora ( Chipea, 2001, p. 22). Poate fi definită astfel ca un mediu în care o persoană își regasește echilibrul psihic, își formează personalitatea și este influențată în ceea ce privește dezvoltarea ulterioară. Familia este un cumul de relații sociale, în care persoanele sunt legate prin funcții și caracteristici ale persoanelor legate prin căsătorie sau relații de rudenie. Din familie fac parte soții, copiii și părinții sau alte persoane între care avem relații de rudenie. Familia nu este numai o sumă a membrilor, există reguli, iar fiecare persoană îndeplinește mai multe funcții pentru a crea un echilibru familial.(Iluț, 2005). Familia este o formă de comunitate, un grup, care se deosebește de alte grupuri prin diverse relații de căsătorie, de sânge sau de adopție. Membrii unei familii trăiesc împreună, sunt legați prin relații de ordin biologic, spiritual sau care ține de ideologii, perpetuând o cultură socială. Membrii familiei desfășoară o activitate comună, membrii sunt legați prin relații de tip biologic, spiritual și ideologic, în cadrul rolurilor de soț- soție, fiu-mamă, mamă-tată. În condițiile statului și dreptului, grupul se bazează pe anumite reguli care se regăsesc în acte oficiale.( Chipea, 2001, p. 24 - 25). Biserica și Bilbia are o reprezentare proprie a conceptului de familie” o comunitate umană întemeiată de Dumnezeu, după modelul Sfintei Treimi. “Nu este bine să fie omul singur; să-i facem ajutor potrivit pentru el” (Facere 2,18).
1. Badea, E., Caracterizarea dinamica a copilului 4i adolescentului (de la 3 la17/18 ani) cu aplicatie la fisa scolara, Bucuresti, Ed. Tehnica, 1997. 2. Băran-Pescaru, A. (2004), Parteneriat în educație, Editura Aramis, București 3. Bean, R. A, Barber, B. K, Crane, D. R. (2006) Parental support, behavioral control, and psychological control among african american youth, journal of family issues ,Vol. 27, No. 10, pp. 1335-1355 4. Bean, R. A., Bush, K. R., McKenry, P. K, Wilson, S. M. (2003), The Impact of Parental Support, Behavioral Control, and Psychological Control on the Academic Achievement and Self-Esteem of African American and European American Adolescents, Journal of Adolescent Research, Vol. 18, No. 5, pp. 523-541 5. Bejan F., „Particularitatile psihologice de vârsta a elevilor din clasele primare”, Chisinau, 1983. 6. Bergin, C., Bergin, D. (2009), Attachment in the classroom, Educ Psychol Rev 21, pp.141- 170 7. Birch, A. (2000), Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, București 8. Bocoș, M., (2003), Teoria și practica cercetării pedagogice, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca. 9. Bonchiș, E. (coord.) (2011), Familia și rolul ei în educarea copilului, Editura Polirom, Iași 10. Bowlby, J. (2011), O bază de siguranță. Aplicații clinice ale teoriei atașamentului, Editura Trei, București 11. Braungart-Reiker, J. M., Garwood, M. M., Powers, B. P., Wang, X. (2001), Parental sensitivity, infant affect, and affect regulation: Predictors of later attachment, Child Development, 72(1), pp. 252- 270. 12. Carcea, M. I. (1999), Mediul educațional școlar, Editura Cermi, Iași 13. Cozolino, L. (2014), Predarea bazată pe atașament. Cum să creezi o clasă tribală, Editura Trei, București 14. Cucoș, C. (2014), Pedagogie, Ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași 15. Iluț, P. (2005), Sociopsihologia și antropologia familiei, Editura Polirom, București 16. Ionescu, M., Bocoș, M., (2001), Cercetarea pedagogică și inovația în învățământ, în "Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor", Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. 17. Killen, K. (1998), Copilul maltratat, Editura Eurobit, Timișoara 18. Larose, S., Bernier, A., & Tarabulsy, G. (2005). Attachment state of mind, learning dispositions, and academic performance during the college transition. Developmental Psychology, 41(1), pp. 281- 289 19. Matejevic, M., Jovanovic, D., Jovanovic, M (2014) Parenting style, involvement of parents in school activities and adolescents’ academic achievement, Procedia - Social and Behavioral Sciences 128, pp. 288 - 293 20. Mitrofan, I., Ciupercă, C. (1998), Incursiune în psihosociologia și psihosexologia familiei, Editura Edit Press Mihaela S.R.L., București 21. Muntean, A. (2009), Psihologia dezvoltării umane - Ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași 22. Necșoi, D. V, Porumbu, D., Beldianu, I. F. (2013), The relationship between parental style and educational outcomes of children in primary school in Romania. Procedia - Social and Behavioral Sciences 82, pp. 203 - 208 23. Nichols, M. P., Schwartz, R. C. (2006), Terapia de familie. Concepte și metode - Ediția a VI-a, Editura Asociația de Terapie Familială, București 24. Papalia, D. E., Wendkos Olds, S., Duskin Feldman, R. (2010), Dezvoltarea umană, Ediția a XI-a, Editura Trei, București 25. Radu, I. T. (2007), Evaluarea în procesul didactic, Ediția a III-a, Editura Didactică și Pedagogică, București 26. Reeve, J., & Jang, H. (2006). What teachers say and do to support students' autonomy during a learning activity. Journal of Educational Psychology, 98(1), pp. 209-218 27. Riedesser, P., Fischer, G. (2007), Tratat de psihotraumotologie - Ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura Trei, București 28. Sălăvăstru, D. (2004), Psihologia educației, Editura Polirom, Iași 29. Schaffer, H. R. (2010), Introducere în psihologia copilului, Ediția a III-a, Editura ASCR, Cluj-Napoca 30. Sion, G. (2009), Psihologia vârstelor, ed. a V-a, Editura Fundației România de Mâine, București 31. Stăiculescu, C. (2012), Școala și comunitatea locală, Parteneriat în educație, Editura ASE, București 32. Stan, C. (2001), Evaluare și autoevaluare în procesul didactic, în Pedagogie (coord. M. Ionescu și V. Chiș), Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca 33. Stănciulescu, E. (2002), Sociologia educației familiale: vol. 1: Strategii educative ale familiilor contemporane, Editura Polirom, Iași 34. Topor D. R, Keane S. P, Shelton, T. L, Calkins, S. D. (2010) Parent involvement and student academic performance: a multiple mediational analysis, Journal of Prevention & Intervention in the Community, 38:183- 197 35. Turliuc, M. N. (2004), Psihologia cuplului și a familiei, Editura Performantica, Iași 36. Vasile, D. L. (2008) , Introducere în psihologia familiei și psihosexologie, Ediția a V-a, Editura Fundației România de Mâine, București 37. Verza, E., Verza, F. E. (2017), Psihologia copilului, Editura Trei, București 38. Wacha, V. H. (2010), Attachment patterns relationship to intelligence and academic 39. Zainudin, A.B., Mohd, J.A., Sazillawati, D., Halimah, A.H., Norsyarina, A. (2012), Parenting style and its effect on the Malaysian primary school children’s school performance. Procedia Soc. Behav. Sci. 69, pp. 1579- 1584
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
