Influențe religioase asupra comportamentului consumatorului

INTRODUCERE

În orice loc de pe planetă, producătorul de bunuri şi servicii este animat de un unic scop - acela de a obţine un profit cât mai mare. Dar, el ştie, că îşi poate atinge ţelul, numai dacă produce bunul sau serviciul cu cheltuieli mai mici decât preţul la care-l poate vinde şi dacă găseşte clienţi care să-l cumpere.

De aceea, pentru producător este la fel de important, să găsească soluţii pentru a produce în condiţii de maximă eficienţă şi să cunoască motivele pentru care se cumpără bunurile şi serviciile lui, să afle: cine, ce, de unde, de ce, când, cum şi cât de mult cumpără şi cât de des, altfel spus să afle de ce oamenii răspund într-un anume fel la produsele şi serviciile care le sunt oferite, de ce au o anumită atitudine faţă de ele.

Această conduită a oamenilor în cazul cumpărării şi / sau consumării bunurilor şi serviciilor se reflectă în comportamentul consumatorului.

Cunoaşterea structurii atitudinale a consumatorilor este un prilej de investigare a cauzelor care determină acceptarea sau respingerea unui obiect. Cel mai însemnat mijloc rămâne cercetarea dorinţelor consumatorilor şi transpunerea acestora în atribute ale produsului oferit. Când consumatorul îşi recunoaşte propriile dorinţe în unele produse se identifică cu ele şi devine loial acestora.

Allport inca din 1954 descrie un model al factorilor, care influenteaza, sau mai bine zis au o contributie importanta in decizia de cumparare.

Antecedentele culturale ale indivizilor au un impact semnificativ asupra comportamentului consumatorului si asupra deciziilor pe care le ia in activitatea de cumparare. Apartenenta la o clasa sociala, aderenta la un anumit grup de referinta, nivel de cultura, profesia afecteaza in aceeasi masura modalitatea prin care individul, pe parcursul vietii sale, asimileaza bunurile materiale.

In literatura de specialitate s-a conturat ideea ca, factorii culturali si sociali contribuie la dezvoltarea unor patternuri comportamentale.

Acest macrocomportament are influenta asupra microcomportamentului consumatorului, care este individual si individualizat in grupuri mai mici si care il subordoneaza. Ne punem intrebarea de ce apare aceasta subordonare?

Deoarece fiecare individ este un produs al structurilor sociale din care provine. Prin urmare, actiunea umana si interactiunea rational motivatoare in sfera materiala este influentata de nivelul de cultura si normele sociale pe care le-a mostenit si care pot fi dezvoltate. Aceste elemente sunt deosebit de importante. Analistii comportamentului consumatorului pe piata bunurilor si serviciilor, trebuie sa tina seama intotdeauna, in aprecierile si concluziile lor de cultura, subcultura, traditii, obiceiuri, covingeri, apartenenta consumatorului la o anume arie geografica, la o natiune, etnie, etc.

Cunoasterea semnificatiilor cultural religioase, este deosebit de importanta si trebuie sa tinem seama de ele atunci cand se urmareste lansarea pe piata a produselor noi si distributia acestora. In nici un caz nu vom lansa pe piata un produs pentru eliminarea gandacilor, intr-o zona tibetana, unde credinta in Reincarnare domina celelalte credinte religioase.

Or, a ucide insectele pentru tibetani, poate insemna uciderea unei persoane care s-a reincarnat in viata ulterioara, intr-o insecta sau orice alta fiinta vie. De asemenea, nu vom crea modele vestimentare confectii pentru femei de genul “minijup”, intr-o tara araba, deoarece, insuccesul este ca si asigurat! In India nu vom importa in cantitati imense produse pentru bronzat, cand stim ca o femeie din acesta tara este considerata frumoasa, cu cat culoarea pielii este mai deschisa.

Nu vom crea sariuri cu decolteuri pe umeri cand stim ca, pentru aceasta populatie, descoperirea umerilor este o blamare. In schimb, putem crea sariuri de o anumita lungime, care sa scoata in evidenta gleznele femei, lucru considerat elegant. Aceste exemple, ne determina, sa afirmam ca in elaborarea strategiilor de marketing este necesara cunoasterea consumatorilor carora ne adresam. Mai mult, suntem intotdeauna constienti de faptul ca indivizii unei societati variaza in functie de varsta, venit, ocupatie, sex, preferinte si alti factori. Cercetatorii comportamentului consumatorului trebuie sa inteleaga modul in care o intreaga metodologie de elaborare a strategiilor de marketing, in practica se transforma in masurare a reactiilor pe care le manifesta consumatorii, atunci cand achizitioneaza un bun de larg consum si nu numai. Nu este de ajuns sa vorbim despre impactul pietei asupra indivizilor deoarece daca nu investigam trasaturile de personalitate si procesul decizional atunci studiul comportamentului se rezuma la o simpla descriere de fenomene.

Ceea ce face intr-adevar sa captiveze tinerii cercetatori care lucreaza in acest domeniu este relatia de cauza si efect care exista intre variabilele care rezuma obiectivul cercetarii comportamentului consumatorului.

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ÎN STUDIUL COMPORTAMENTULUI CONSUMATORILOR

1.1.Definirea comportamentului consumatorului

Comportamentul consumatorului reprezintă un sistem de activităţi şi procese decizionale implicate in alegerea, procurarea şi utilizarea produselor sau serviciilor.

Se sugerează uneori ca acest comportament al consumatorului este doar în interesul marketerilor, deoarece ei doresc să îl influenţeze şi să îl schimbe. O asemenea afirmaţie măreşte invariabil controversa în ceea ce priveşte întrebarea daca marketingul este o profesie etica. Intuitiv, este greşit ca orice organizaţie să caute să manipuleze comportamentul oamenilor. Adevărul este că marketingul poate promova un produs sau un serviciu, dar numai daca oamenii vizaţi percep acel produs sau serviciu ca fiind relevant pentru nevoile lor, atunci când ei nu 1-au încercat niciodată. În plus, ei vor mai încerca a doua oară produsul sau serviciul doar daca prima încercare fost pozitivă.

Scopul studierii comportamentului compărătorului este de a preîntâmpina mai bine cerinţele consumatorilor. Numai procedând astfel, marketingul întreprinderii va fi continuu şi consecvent in întâmpinarea propriilor nevoi.