Infuenta Activitatii Antropice in Isula Mare a Brailei asupra Mediului Inconjurator

Extras din licenta Cum descarc?

Prefata
Fie ca esti geograf, biolog sau chiar neavand o pregatire stiintifica, este realmente imposibil sa nu te prinda in vraja ei natura virgina, sa nu te imbete frumusetea ei, sa nu te amuteasca splendoarea ei, sa nu te cuprinda linistea si armonia ei, sa nu te simti lipsit de insemnatate in fata maretiei ei dar si Demiurg plutind in eternitate si nemarginire...si asta ti se intampla daca ajungeai in Balta Brailei inainte de 1960.
Eu nu am avut fericirea s-o percep cu simturile mele dar mi-am imaginat-o si m-am transpus in mijlocul ei prin intermediul descrierilor celor mai norocosi decat mine. Si chiar daca minunile nu pot fi revelate pe deplin prin cuvinte, citindu-le timpul s-a oprit in loc si m-am rupt de realitate, pierzandu-ma in acea lume mirifica: doar eu, apa, nuferii, salciile, stuful, egretele, pelicanii... m-am plimbat impreuna cu Lucian Blaga pe ,,Dunarea imparateasca" din timpul unei viituri, si ca si lui Simion Mehedinti ,, mi s-a parut ca am asistat la facerea lumii".
Dar cred ca mult mai graitoare este o descriere a lui Vasile Bancila: ,,...alunecam pe sub salcii care ne lasau prieteneste sa mergem mai departe, treceam de la umbre la lumini, de la lumini la umbre, vedeam jucand molcom misterele; priveam imaginabilul si ascultam inefabilul. Totul era murmur, un susur discret, un ison pierdut al vastitatii, un triumf anonim al culorii discrete, o mirare a sunetelor uitate ori neobisnuite. Cate o pasare rara, usor stihializata, iesea dintr-o tainita si se-ndrepta spre alta in linii geometrice. Cerul isi facea portretul in ape, apele se deschideau spre cer. Flora si fauna adancurilor limpezi capatau virtuti muzeale. Frunzele de nufar, descoperite in solitudinea lor aristocratica, se uitau parca mirate dar netulburate la noi si ramaneau gravate in tablou ca si pana atunci. Ochiurile mari de apa, aprinse de soare, un fel de poeme acvatice, pareau smaralde imense...
...Dar, mai presus de orice, incercam taina desindividuarii : incet, incet, uitam de noi si lucruri, pentru a trai numai intregul, elocvent in orice aparitie. Apele uneau toate formele, toate aparitiile, asigurau toate intrebarile, confundau toate raspunsurile, intr-un sens general, suveran, care era singurul existent in fond. Nu mai erau pana la urma nici arbori, nici tarmuri, nici forme ichise ci o singura realitate infratita in marea imbratisare a apelor...Am mers asa multe ore in sir crezand ca mergem de la inceputul lumii. Si ca vom merge pana la sfarsitul ei, sau, mai bine zis, in eternitate. A spune ca taceam e a spune putin. De fapt amutisem. Cand barcagiul ne-a scos din nou la fluviu am inceput treptat sa ne dezmeticim. Iar cand am ajuns din nou la cheiul Dunarii, abia atunci ne-am regasit formele individuale. Dar inca pline de imensitatea revelatiei prin care trecusem...."( sept, 1936)
Iar cand George Valsan a fost invitat sa ilustreze un peisaj ce-l impresionase in mod deosebit a ales Balta Brailei: ,,... Daca e un tinut romanesc care sa merite numele de tara salciilor, "pays de saules", acela e balta... . Printre trunchiurile subtiri sau noduroase se vad luminisuri intinse de ape, flacarand de soare sau inecate intr-un intuneric tacut si tainic. Cuvantul "zid" de verdeata nu e potrivit. E o inaltime uniforma care pare compacta, dar care se misca, licareste, suna, se zbate; un val care curge spre apa ca un lichid de argint, se aduna sub trunchiuri si ramane suspendat in ciorchini si ciucuri albastri de umbra. Ajunge o adiere mai puternica de vant, ca toata padurea sa se legene si sa murmure ca dupa tactul unui cantec. Si cantecele nu lipsesc. Zeci de cuci si de privighetori umplu de vuiet padurea, care iti pare ca se desfasoara nu numai in valuri de verdeata ci si in valuri de armonie. Pe sub bolti se desteapta sonoritati prelungi si ecouri nebanuite. Si totusi, impresia de liniste si de tacere predomina...
...Si noi inaintam pe un bulervard de marmura lucioasa si verde, caci Dunarea in Balta nu e galbena ci verzuie. Usoare unduiri de unde fac sa clipoceasca frunzele late de nuferi care au izbutit sa razbata deasupra potopului...."(1940)
Dar ma trezesc din visare si descopar nu Balta ci Insula Mare a Brailei, nu parc natural ci ,,Baraganul dintre ape": intr-adevar, stepa s-a instalat peste zona inundabila, lanurile de cereale au luat locul palcurilor de salcie, stufarisurilor si lacurilor, pe traseul jepcilor si privalurilor s-au construit sisteme de desecare-drenaj si irigatii, multimea de pesti a cedat locul rozatoarelor, zgomotul tractoarelor inlocuieste trilul pasarilor si oracaitul broastelor, gazele de esapament substituie oxigenul care era eliberat a trecut de vegetata abundenta, iar peste toate domneste soarele arzator. Si cand ma gandesc la multimea parcelelor de campie ramase necultivate si la faptul ca romanii importa cereale din Ungaria care sunt mai ieftine dar inferioare calitativ, imi dau seama ca s-a facut o mare greseala si ca o bogatie inestimabila a fost irosita pentru una mult mai prejos.


Fisiere in arhiva (1):

  • Infuenta Activitatii Antropice in Isula Mare a Brailei asupra Mediului Inconjurator.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!