CUPRINS LISTA ABREVIERILOR 3 INTRODUCERE 4 CAPITOLUL I Definirea libertăţii religioase 1.1. Noţiunea de libertate religioasă 11 1.2. Reglementările internaţionale 13 1.3. Jurisprudenţa CEDO 16 1.4. Reglementările interne 31 Concluzii 36 CAPITOLUL II Libertatea religioasă protejată de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului 2.1. Libertatea de a schimba religia sau convingerea 38 2.2. Libertatea de a-şi manifesta religia 40 2.3. Dreptul de înregistrare a cultelor religioase 44 Concluzii 48 CAPITOLUL III Ingerinţele autorizate de art. 9 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului 3.1. Ingerinţele prevăzută de lege 50 3.2. Scopul legitim urmărit 55 3.3. Necesitatea ingerinţei într-o societate democratică 57 Concluzii 59 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 61 BIBLIOGRAFIE 65 DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII 67
INTRODUCERE Religia este baza existenţei omeneşti. „Friedrich Shlegel” Actualitatea temei. Convenţia europeană pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale conferă tuturor persoanelor ce se afla sub jurisdicţia unui stat membre al aceste Convenţiei toate drepturile şi libertăţile care sunt înscrise în ea şi în protocoalele sale adiţionale. Convenţia sus numită apără drepturile oricărei persoane aflată sub jurisdicţia statelor membre al aceste Convenţii, mai mult ca atât oricare persoană este în drept să se apere în instanţele naţionale cât şi internaţionale pentru încălcarea acestor drepturi, cum este Curtea Europeană a Drepturilor Omului care se află la Strasbourg. În actul European sus numit găsim un drept enunţat de art.9 „libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie” care protejează „forul interior” al individului. Acest drept după părerea multor doctrinari se referă la o totalitate de domenii ale gândirii umane indiferent de originea şi scopul lor: aici sunt protejate atât religia, filozofia cât şi morala şi politica. Republica Moldova ca membră la Convenția sus numită este obligată să implimenteze aceste drepturi și libertăți în legislația sa internă și să respecte cu bună-credință aceste drepturi și libertăți tuturor persoanelor aflate sub jurisdicția sa. Actualitatea temei date se manifestă și prin faptul că Republica Moldova deseori este judecată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului de faptul că nu respectă libertatea religioasă și nu-și aduce legislația sa internă în concordanță cu prevederile Convenției. O altă problemă este că prevederile legale ale Republicii Moldova în ceea ce privește libertatea religioasă aduc niște privilegii de care se bucură unele entități religioase față de celelalte. Fiind parte la Convenția sus numită, Republica Moldova este obligată să introducă normele Convenției în legislația sa internă, însă în acest proces de legiferare, Republica Moldova are încă mult de lucrat, deoarece cu toții știm și ne-o dorim acea integrare Europeană, însă această integrare este una foarte dificilă în primul rînd consider eu, deoarece țara noastră nu pe deplin aplică normele cu referire la drepturile și libertățile fundamentale ale omului, în primul rînd deoarece legislația noastră este una foarte flexibilă, în plus funcționarii de stat, organele de drept nu sunt pe deplin conștienți de respectarea acestor drepturi și libertăți. Mă bucură faptul că însă-și Constituția Republicii Moldova în art.4 alin (1) prevede că dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte, și alin (2) al aceluiași articol se spune că dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale. Consider eu că această prevedere a fost și este începutul unui proces bine conturat al respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului din țara nostră. Acest proces este unul de lungă durată, dar consider eu că o mare parte a legislației din Republica Moldova este adusă în concordanță cu convențiile și tratatele internaționale la care țara noastră este parte, aceste legi doar trebuie de pus în aplicare și de respectat, deoarece respectarea libertăţilor fundamentale constituie temelia însăşi a justiţiei şi a păcii în lume şi a căror menţinere se bazează în mod esenţial, pe de o parte, pe un regim politic cu adevărat democratic, iar pe de altă parte, pe o concepţie şi un respect comun al drepturilor omului. Motivul alegerii temei. Țara noastră în procesul de uniformizare a legislației trebuie să respecte toate cerințele în ceea ce privește respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, deoarece realizarea acestui scop va aduce respectul și încrederea celorlalte țări membre ale Convenției europeane pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Realizarea acestei misiuni va uni membrii săi untr-o uniune mult mai puternică care poate aduce stabilitatea în Europa și poate fi ca un exemplu pentru celelalte continente Tema data și anume libertatea religioasă și ingerința în exercitarea libertății religioase potrivit jurisprudenței CEDO a fost aleasă de mine dat fiind faptul existenței multitudinii de cazuri prin care statele sunt judecate de faptul că nu respectă acestă libertate. Libertatea religioasă după părerea mea trebuie de respectat deoarece nu prejudiciază nici o persoană, chiar dacă și prejudiciază un interes, statul poate prin organele sale și potrivit legii să se implice în exercitarea acestei libertăți. Libertatea religioasă este unul din principiile fundamentale ale drepturilor și libertăților omului, aceste drepturi și libertăți cum spuneam mai sus are un scop veritabil, și anume făurirea unei păci în lume, fiind bazat pe un regim politic cu adevărat democratic, iar pe de altă parte, pe o concepţie şi un respect comun al drepturilor omului. Istoria și apariția conceptelor filozofice despre libertatea religioasă. Din cele mai vechi timpuri oamenii caută un adevăr desăvârşit în care să creadă şi să le fie o călăuză în viaţa lor de zi cu zi. Religia este una din fenomenele create de om şi nu în ultimă măsură de divinităţile declarate de el pentru a fi condus în acestă viaţă. Religia fiind costituită dintr-o dogmă şi o practică îndelungată privind sistemul divinităţii şi care îi uneşte, în aceeaşi unitate spirituală, pe toţi care aderă la acest sistem, fiind format dintr-o totalitate de instituţii şi organizaţii corespunzătoare. Religia are ca scop şi sarcină educarea şi instruirea membrilor săi în spiritul dogmelor sale. Începuturile filosofiei religiei din sec. al XVII-lea și începutul sec. XIX-lea, se leagă de gândirea lui Immanuel Kant , Arthur Schopenhauer , Ludwig Feuerbach , Friedrich Schleiermacher , precum şi de gânditorii marxişti Karl Marx și Friedrich Engels Kant şi G.W. F. Hegel au studiat cu precădere lumea ideilor şi a conceptelor şi legătura lor cu realitatea, aşa cum este ea perceptuă şi conceptualizată de om. Perspectiva lor a încurajat o evaluare interesantă a religiei, pusă în lumină de Ludwig Feuerbach. Potrivit lui, religia are o determinare subiectivă, umană, şi reflectă continuarea experienţei în familie. Omul matur îşi doreşte existenţa unui „Tată perfect, ceresc”, care să îi susţină obiectiv existenţa sa proprie, pe pământ, aşa după cum şi în copilărie avea nevoie de autoritatea şi inima părinţilor.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
