Îngrijirea Bolnavului cu Boala Parkinson

CAPITOLUL I

MOTIVAŢIA

MOTIVATIA

Ceea ce m-a facut să aleg prezentarea acestei lucrări, a fost faptul că una din categoriile pacienţilor care necesită o deosebită atenţie atât din partea familiei cât şi a personalului medical calificat, este bolnavul cu Parkinson.

Nu de multe ori in stagiile de neurologie am observat dependenţa acestor pacienţi de cei din jur, în special in stadiile avansate ale bolii, ceea ce face o dramă socială a existenţei acestor bolnavi care sunt abadonaţi in suferinţă, atât de familie cât şi de prieteni.

Bolnavii de Parkinson nu trebuie considerati o povară ci trebuie ajutaţi şi înteleşi deoarece handicapul lor este involuntar, tremurătura si hipertonia reprezentand simptomatologia de temut a acestei afecţiuni. Nu de multe ori conflictele acestor bolnavi cu cei din familie se leagă chiar de aceste simptome care determină pacientul de a-si pierde fineţea miscărilor si de a deveni “mari neîndemanatici”.

În copilărie m-am întâlnit cu un caz de acest tip, tatăl unei prietene suferea de această boala, caz în care am observat dificultătile cu care se confruntau membri familiei legate de ingrijirea acestui tip de pacient.

Dedic aceasta lucrare prietenei mele din copilărie ,A.P., în speranţa că pot să sensibilizez atât auditoriul cât si pe cei cărora am să le povestesc despre această afecţiune.

CAPITOLUL II

NOTIUNI DE ANATOMIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Sistemul nervos, împreună cu cel endocrin, reglează majoritatea funcţiilor din organism.

Sistemul nervos este alcătuit din tesut nervos, având la baza, funcţia reflexă, asigura legătura organismului cu mediul ,realizând unitatea organism-mediu, Iar pe de alta parte coordoneaza activitatea tuturor organelor şi aparatelor corpului, asigurând unitatea funcţională a organismului.

1. Creier

2. S.N.C. (creier + măduva spinării)

3. Măduva spinarii

Sistemul nervos este diferenţiat în organe receptoare, care culeg stimuli din mediul intern si extern:

-exteroceptorii ; în care intră şi organele de simţ, ce culeg stimuli: Tactili;

Termici;

Dureroşi;

Vizuali;

Auditivi, olfactivi, gustative, din mediul extern

- proprioceptorii, culeg stimuli de la nivelul aparatului locomotor, legat de starea de tensiune a muşchilor, de poziţia segmentelor corpului etc.

-interoceptorii, care culeg informaţii de la nivelul organelor interne.

Acesti stimuli sunt transmişi prin: fibre sensitive si prin căile de conducere ale sensibilităţii (tactile,termice etc.), până la centrii superiori de integrare şi în ultima instanta la scoaţa cerebrala. Aceasta îi supune la analiză si sinteză şi elaborează comenzi pe care le transmite organelor efectoare (muşchi,organe interne,glande etc.)

Pe considerente morfologice si funcţionale, sistemul nervos poate fi împărţit în:

sistemul nervos central sau cerebrospinal (SNC), cuprinzând encefalul si măduva spinării;

sistemul nervos periferic(SNP) –conţine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul cărora se pot găsi şi ganglioni (corpii neuronali). Sub raport histologic, sistemul nervos este alcătuit in principal din neuroni.