Ingrijirea bolnavului cu cataractă

ARGUMENT

Unul dintre cele mai importante lucruri din viața omului este să vadă. Un om care nu vede este un om care se descurcă foarte greu în a-și desfășura activitățile cotidiene. Competența asistentei medicale este pusă în valoare după o bună pregătire și perfecționare prin cunoașterea teoretică și practică a tuturor cunostințelor acumulate pe toată perioada școlii sanitare, dar și după dreptul ei de liberă practică ce v-a fi recunoscut de Ordinul Asistenților Medicali.

Tema proiectului de absolvire și anume “Îngrijirea bolnavului cu Cataractă” a fost lucrată de către mine sub îndrumarea doamnei profesoare Catrinescu Cristina, deoarece îmi oferă posibilitatea să dobândesc noi cunoștințele și să aflu cât mai multe despre această boală care dacă nu este diagnosticată la timp și nu este pus un diagnostic corect de către cadrele medicale poate duce la decesul pacientului.

Îmi doresc ca această temă să demonstreze faptul că după trei ani de studiu în domeniu medical am dobândit un minimum de cunoștințe medicale care mă vor ajuta în viitor în a desfășura acestă frumoasă profesie de asistent medical generalist fără a întâmpina prea multe dificultăți.

O bună dsfășurare a activității de cadru medical este faptul că trebuie să existe tot timpul o foarte bună colaborare între noi ca și asistenți medicali și medici.

OBIECTIVUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A ANALIZATORULUI VIZUAL

1.1 ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL

Analizatorul vizual este alcătuit din trei segmente: segmentul periferic, segmentul de conducere al ochiului și segmentul central sau cortical.

I. Segmentul periferic sau receptor este cel care primește excitațiile externe specifice și este format din:

a) Globul ocular (fig. 1).

b) Organele anexe ale globului ocular.

FIG.1- GLOBUL OCULAR - VEDERE EXTERNĂ

a) Globul ocular (fig. 2 și 3) - formează aparatul optic al organului vizual. Are o formă aproape sferică și este alcătuit din trei tunici suprapuse care formează peretele lui. Aceste trei tunici sunt:

- tunică externă conjunctivă fibroasă.

- tunica mijlocie vasculară (UVEE), care este bogată în pigment.

- tunica internă nervoasă, retina.

FIG. 2 - GLOBUL OCULAR

Tunica externăfibroasă se împarte în două porțiuni inegale:

- una posterioară opacă, alb-sidefie numită sclerotică;

- o porțiune anterioară, bombată și transparentă numită cornee.

FIG. 3 - GLOBUL OCULAR

Corneea este partea anterioară a stratului fibros. Este o membrană transparentă, mai subțire în porțiunea sa mijlocie. Este alcatuită din fibre conjunctive colagene așezate sub formă de lamele paralele între ele și cu suprafața corneei. Cornea nu posedă vase de sânge, dar conține numeroase ramificații nervoase.

Sclerotica este formată dintr-o împletitură densă de fibre colagene, dispuse radial și circular care o fac rezistentă. Este dură și inextensibilă la adult, având rol de protecție. La polul posterior sclerotica prezintă o porțiune perforată numita ―lamă ciuruită’’ prin care trec fibrele nervului optic.

Tunica mijlocie sau vasculară (UVEE), căptușește fața internă a scleroticii până la un milimetru de cornee, de unde ea nu se mai continuă pe fața posterioară a acesteia ci i-a o direcție verticală pe axul ochiului și formează cu corneea unghiul camerular sau irido-corneean.

Tunica mijlocie este compusă din trei porțiuni:

- coroida;

- corpul ciliar;

- irisul.